Thursday, April 27, 2017

Living Abroad Isn't for Everyone

We've seen it everywhere. Lately, you can't really take a shit without a pop-up showing the mirage of living abroad or on the road constantly, visiting this incommensurate blue marble we're all breathing on and basically leaving everyone and everything behind. I get it, from behind your desk, having sat for at least 4 hours in the same position, with your neck aching and your lower back pulsating because of that damn AC that seems to throw cold air only in your direction, being on a beach in the Bahamas sounds pretty damn good. Take another look at your screen(s) and the hundreds of mails you need to answer or the thousands of Excel tabs you need to go through and you just might understand why people come into their workplaces machine guns blaring. It all seems incredible, right?

Well, I'm here to wake you the fuck up. Yes, I said it. All those commercials are there to sell you something you might actually hate. Take it from me, I've been there, done that, doesn't really matter how I managed to do it. I traveled around the world visiting and living on some of the places people don't ever dare to dream about but you know what I learned? Being away from home isn't exactly for anyone. Hold your shit together and, before you try to bash my head in, just take a moment to actually hear (or read) what I have to say.

Looking at all these bloggers and Instagrammers with lives that simply seem amazing and everything one could possibly wish for, and then comparing what you're seeing with your immediate reality might result in confusing scenarios that will make you loathe your life as it is. I'm here to tell you things aren't exactly as they may seem.

Those people traveling around the world may be happy in one or two snapshots taken along the way but in order to get there some have gone through some really troubling shit. Or they have a ton of money, in which case, they didn't. Who cares about those fuckers anyway, right?

What I'm trying to say is that, first of all, traveling around the world and seeing everything Earth has to offer might not be as easy as they make it seem. All those articles claiming they are making money from blogging or through their websites which are read by millions every months might just be big fat lies. But let's assume they're not. Let's assume you can actually work two or four hours a day and earn enough to travel. Let's assume you can earn that kind of money and you don't have to step into an office everyday, the sole thing needed to do that being an internet connection and a laptop. Today it's very much doable as I find myself in that situation. You know what? Even then you might not be cut out for this sort of lifestyle.

At the moment I am living in LA in a beautiful 3 bedroom house with a nice lawn in the front, a beautiful back yard from which I can see the snowy top of Mount San Antonio, a pool and a Jacuzzi. The works, some would say, right? Well, not really.

While Americans are said to be incredible people, friendly and outgoing, especially in sunny California, I learned the hard way that's not the case. The most problematic issue I'm facing right now is the fact that despite having everything I want, I'm more miserable than ever. Why? Because apparently I can't function all that great away from my friends. Yes, I left out my family because, to be honest with myself, I didn't see them all that often anyway when I was back home. What I miss the most are my friends, people I formed a bond with going through life's most treacherous challenges and having made it out alive on the other side. And life away from them is harder than I imagined.

I left Romania thinking a move to the US would be a great upgrade from all points of view. When I left the situation was dark, with the future being covered by brimstone clouds that blocked any chance of seeing the shallowest bit of sunshine on the horizon. Now things seem even bleaker with few possibilities and opportunities for the young people out there. People would say I'm crazy to leave sunny California for the infested, toxic air of Bucharest. But would you believe me when I say that's all I think about? How I will get back home and see my friends again and start a business where we can all work together to reach higher heights than we ever dreamed of? Probably not, it's not something people admit easily.

Yes, I am here to tell you that living away from home is not for everyone. Especially if you're alone. You start missing even you worst enemy. Hell, at least he/she would be from the same place and would at least understand what you're saying whenever you speak in your mother tongue, even if just to swear or shout in anger.

It was during this time I learned to have considerably more respect for those who, just like me, left their home countries looking for a better life and succeeded. As for me, I don't think I'm gonna last for a lot longer around here and will probably return home on the first chance I get but I just wanted to warn you that you should really consider the challenges ahead when deciding to leave home. It may seem like something easy to do but you cannot comprehend just how hard it will turn out to be. I wish I could describe the feeling you get but some things just can't be described. You have to feel them to understand.

Wednesday, January 7, 2015

Tragedia Charlie Hebdo

Poate ca in alte circumstante nu prea mi-ar fi pasat de ce s-a intamplat in Franta astazi. Din cauza prostiilor religioase mor sute de oameni zilnic in colturi diferite ale lumii dar ceva m-a atras catre subiect: idiotii care o dau in sus si jos cu religia si faptul ca, intr-un fel, sunt si eu jurnalist ca ei.

Dragii mei, nu conteaza ce au strigat aia cu cagulele cand i-au impuscat pe oamenii aia. Nu conteaza ca sunt musulmani. Puteau fi si budisti, crestini sau orice altceva. Nu religia i-a facut sa traga cu AK-ul in niste bieti caricaturisti. Stiti ce i-a facut sa recurga la asa ceva? Prostia! Stati sa va explic.

Exista in jur de 2 MILIARDE de musulmani in lumea asta. Daca religia lor i-ar determina sa faca tampenii extremiste am fi intr-un cacat mult mai negru si mai gros decat suntem acum. Prostia e cea care alimenteaza niste dobitoci si le permite altora sa ii controleze si sa ii transforme in bombe umane. Iar prostii astia s-au suparat ca au facut aia misto de ei. Atat de simplu e!

Daca nu ar fi prosti, niciunul din toate evenimentele astea tampite nu s-ar intampla. E treaba ta in ce crezi dar e tot treaba ta sa discerni ce e bine si ce nu e bine sa faci. Daca tu decizi ca e ok sa il omori pe unu pentru ca nu crede in aceeasi zeitate ca tine esti dobitoc!

Din cauza ca exista atat de multi dobitoci in toate religiile avem acum razboaie cam peste tot. Prostii se omoara in Orientul Mijlociu si nu numai, din cauza unor pretexte ce au fost folosite in triburi antice acum 2000 de ani, cand era de inteles sa ii dai in cap unuia si sa ii furi femeia pentru ca a indraznit sa zica de 'dumnezeul' tau ca nu e ala 'adevarat'. Azi, in secolul 21 nu mai e acceptabila o astfel de atitudine.

Cu toate astea evreii se bat cu musulmanii, musulmanii cu crestinii si tot asa. Dar nu numai prostii religiosi creeaza astfel de conflicte ci prostia in general. Tot ea genereaza rasisti, xenofobi, sovinisti si altele.

Asadar, mai lasati musulmanii in pace si nu mai generalizati. Nu fiti si voi prosti!

PS: religia e o mentalitate, o ideologie. Cum te poti astepta sa combati asa ceva cu arme? Tre sa fii complet.... exact: idiot!

Sunday, November 16, 2014

Despre alegeri

Azi am fost toata ziua pe drum. Nu pentru alegeri ci pentru relaxare, dupa o perioada incordata si plina de evenimente. Cu toate astea, prima grija pe care am avut-o a fost sa votez. Am facut-o si apoi am plecat la plimbare.

Nici nu am deschis vreun website sau vreun televizor pana pe la orele amiezii pentru ca stiam ca nu voi afla nimic interesant. Spre seara am auzit ca s-ar putea ca Johannis sa fi castigat ceea ce nu e o situatie win-win pentru nimeni. De departe.

E adevarat, ca de obicei a castigat raul cel mai mic si departe de mine sa il propun pe Ponta spre fotoliul de presedinte dar sunt necesare cateva precizari:

- bucuria noastra este doar ca nu a castigat Ponta si eventual acesta va avea multe lucruri de explicat celor ce au investit major in el si celor care au incalcat legea pentru el, sperand la gratieri si altele
- multe lucruri nu se vor schimba
- ca de obicei, e o victorie amara.

Cine a citit putin drept constitutional stie exact ce atributii are presedintele. Asadar, deocamdata, PSD nu are toata puterea in stat (daca, repet DACA se confirma rezultatele pana dimineata. Se mai pot intampla multe) dar PNL a dovedit in ultimii ani ca poate juca la doua capete. Cum am mai zis, macar avem o speranta acum ca nu e cineva pe care scrie clar PSD, la conducere.

Intre timp, tot guvern cu Ponta avem si tot asa poate face idiotul cu fata de Mickey Mouse multe tampenii pe banii si nervii nostri. Singura scapare este sa se schimbe majoritatea in Parlament, sa esueze instalarea unui nou guvern de 2 ori in 6 luni si sa avem alegeri anticipate. Ar mai fi varianta cu schimbarea echilibrului de puteri si sa stea PSD in opozitie dar e mai greu de crezut chiar si decat varianta cu alegerile anticipate.

Mai mult, e posibil ca in viitor, cu debarcarea lui Ponta sa scapam de dracu si sa dam de ta-su. Dragnea sta in umbra si abia asteapta sa preia puterea. Presimtirea mea este ca nenorocitul asta e si mai rau ca Ponta. Va trebui sa asteptam si sa vedem...

Cu toate astea, desi lucrurile arata destul de nasol, avem de invatat cateva lucruri din ziua de azi. S-a demonstrat ca romanii pot fi uniti. S-a demonstrat ca hotarele nu mai conteaza in contextul globalizat din ziua de azi si s-a demonstrat ca uneori, oricata minciuna, manipulare si rea-vointa exista, raul poate fi inlaturat. Romanii pot fi uniti si lectia asta trebuie memorata. Multumesc concetatenilor mei ca mi-au dat sansa sa invat asta pe pielea mea si nu din cartile de istorie.

Cat despre restul.... Sa vedem in primul rand rezultatele finale si mai vorbim.

Saturday, November 15, 2014

Primul Presedinte fara 'ESCU

Ma uitam mai devreme pe Facebook, cum face lumea de obicei dimineata, cand isi bea cafeaua imediat dupa ce s-a trezit. Si ce sa vezi? Am observat pe 'wall'-ul unui prieten ceva interesant. Nu numai ca o sa avem un presedinte nou de maine, dar oricare din cei doi ar iesi, ar fi primul fara terminatia 'escu' in nume! Get it?

Pana acum am avut asa: IliESCU, IliESCU, ConstantinESCU, IliESCU, BasESCU si iar BasESCU. De acum vom avea ori Ponta, ori Johannis. Mie imi suna mai bine Johannis, sincer. Ponta e prea aproape de 'poanta' dar cine stie...

Wednesday, November 5, 2014

Ideile lui Benrubi

Am tot vazut prin presa si mai ales prin mediul on-line tot felul de miscari impotriva evreilor si a asa numitului "cult sionist". Citind zilele astea o carte destul de interesanta scrisa de Giovanni Papini, am decis sa impartasesc cu voi ce spunea un caracter inchipuit de el:

"Tot vorbind cu el [Benrubi] l-am intrebat cum se face ca evreii sunt, de obicei, asa de inteligenti si asa de fricosi.
 - Fricosi? Vorbiti probabil de curajul fizic, material, animal. Cat despre cel spiritual, evreii sunt nu numai curajosi ci chiar temerari. N-au fost niciodata eroi, in intelesul barbar, cred ca nici macar in vremea lui David, dar au inteles cei dintai dintre toate popoarele ca valoarea adevarata a omului consta mai curand in a-si exercita inteligenta decat in a omori fiinte asemenea lui. Apoi, dupa ce s-au imprastiat, evreii au fost intotdeauna fara tara, fara conducere, fara armata: grupuri slabe in mijlocul multimilor care-i urau. Cum vreti sa se fi dezvoltat in ei eroismul cruciatilor si al condotierilor? Ca sa nu fie exterminati, au fost siliti sa inventeze mijloace de aparare si au gasit doua: banul si inteligenta. Evreii nu iubesc banul. Literatura lor, incepand cu profetii, e pe trei sferturi o glorificare a saracilor. Dar ca sa te aperi de oameni, trebuie sa-i distrugi cu fierul si sa-i cumperi cu aurul."

Interesant, nu? Iti cam da de gandit...

Thursday, July 25, 2013

Despre scrisoarea celebra zilele astea...

Din pacate am aflat si eu aseara de scrisoarea celebra trimisa de asa-zisa studenta din Anglia, mamei sale. Cateva ganduri mi-au trecut prin cap de aseara pana azi cand am aflat cine e cu adevarat tipa. De la inceput nu am fost in totalitate de acord cu ce afirma ea acolo dar acum sunt si mai revoltat, daca se poate spune asa. Ea sustine ca acolo, in vest, lumea e diferita, fara Dumnezeu (na ca am scris cu litera mare) si ca au niste valori gresite. Ca sa nu ne lungim (probabil ati citit deja scrisoarea), e mult mai bine in Romanica noastra cea de toate zilele si noi, romanii ar trebui sa stam linistiti acasa ca e mai bine asa. Gresit, dupa parerea mea, bineinteles.

De ce? Pai, in momentul in care ea nu a muncit o zi pentru bani (din cauza ca al ei tatic are destui pentru toata lumea, din cate am inteles) normal ca Romania ti se pare lux. Cand te duci la o Universitate din Anglia cu fite in cap si vezi ca lumea te ignora, normal ca ii acuzi ca nu sunt normali si vrei inapoi acasa, la prieteni.

Dar ia sa isi ia domnita noastra un job in Romania ei iubita platit cu 800-1000 de lei pe luna, sa se duca in fiecare zi la munca cate 8 ore si la sfarsitul lunii sa afle ca n-are bani nici de paine. Sa vedem atunci daca e mai frumoasa Romania, cu Dumnezeul ei (in care cred 80% dintre romani dupa ultimul recensamant) iubit. Sa mearga cu tramvaiul in fiecare zi sa ii curga transpiratia pe ceafa si sa miroasa toti nespalatii care nici nu platesc bilet si sa se calce in picioare la metrou cu alte sute de oameni, pentru ca trebuie sa ajunga la timp la munca.

Sa se duca la magazin si sa isi taie din pofte ca nu ii ajung banii pentru toate zilele lunii. Sa faca asta cateva luni si atunci sa vedem daca o sa ii mai PESE de obiceiurile ciudate ale celor in Anglia. Cred ca va avea o viziune complet diferita. Sigur, situatia de mai sus presupune un exercitiu puternic de imaginatie care include faptul ca si-ar gasi in primul rand de munca, dar asta e alta discutie. Asadar, in situatia ei, orice rasfatat plecat de la sanul mamei ar vrea inapoi si s-ar plange, dar daca esti un tanar satul de muncit degeaba, vezi altfel occidentul.

Sigur, nu a zis nimeni ca te asteapta cainii cu colacii in coada, si e normal sa fii tratat diferit (pana la urma si noi facem la fel), dar daca ai tarie de caracter si ambitie, reusesti. Cei care nu poseda asemenea calitati, stau acasa si scriu scrisori catre parinti.


Si eu am fost plecat, chiar mai departe decat ea, peste ocean, si am muncit cateva luni acolo. Stiu cum e, stiu cum te trateaza altii dar mai stiu si ca oricat de mult am muncit, am fost rasplatit pe masura. Cu aceeasi munca in tara, as fi fost platit de 10 ori mai putin si nu as fi rezolvat mai nimic. Stiu si cum e sa castigi de 10 ori mai bine afara decat in tara si sa te duci in supermarket si sa observi preturi chiar mai mici decat in Romania. Atunci chiar incepi sa iti pui niste semne de intrebare si sa te gandesti oare cum de rezista compatriotii nostri cu asa salarii de mizerie. Si mai stiu si cum e sa fii complet singur printre straini. Nu e usor, dar e mai bine decat sa fii batjocorit la tine acasa.

Sunday, January 20, 2013

Viata lui 3.14

De-a lungul timpului am vazut multe filme. Foarte multe au fost proaste, cateva decente iar foarte putine au fost bune. Definitia unui film bun poate diferi de la om la om, dar cateodata vezi un film care chiar te pune pe ganduri dupa ce il vezi (si nu ma refer la cele de tip "teoria conspiratiei") si care te face sa te gandesti multe zile dupa la anumite lucruri prezentate sau nu in film. Poate nu am expus destul de clar pe blogul meu, dar prietenii sigur stiu ca eu sunt un ateu desavarsit. Mai ateu ca mine greu gasesti, ca sa zic asa :)) si aseara am vazut un film foarte interesant. E despre un baiat din India care isi pierde toata familia intr-un accident nautic tragic si ramane plutind pe o barca ( mare parte pe o pluta ) in Oceanul Pacific timp de 227 de zile si totusi supravietuieste. Daca l-ati vazut deja, v-ati dat seama ca e vorba despre Viata lui Pi. Acest film chiar te pune pe ganduri si au trecut ani buni de cand nu am mai vazut un film atat de bun, care sa imi lase atatea ganduri adunate in cap, care sa ma faca sa meditez atat de mult. Faptul ca, din nou, la fel ca alt film ce mi-a placut foarte mult (Slumdog Millionaire) si acesta are in centrul atentiei un indian, si cultura indiana, ma face cu atat mai fericit si mai curios sa ajung intr-o buna zi in India, tara ce mi se pare fascinanta. Asadar, daca vrei sa vezi un film bun si care sa te faca sa te gandesti la rostul vietii, divinitati si nu doar niste ţâţe şi cururi uita-te la Life of Pi si nu o sa regreti dar fa bine si rezerva-ti macar 3 ore pentru el :)

Monday, August 20, 2012

That that starts sweet....

- You see that pack of Virginia killing sticks on the end of the piano? [Looks at the Virginia Slims pack on the piano] - Yes. - All you need to know about life is retained within those four walls. You will notice that one of your personalities is seduced by the illusions of grandeur. A gold packet of king size with a regal insignia. An attractive implication toward glamour and wealth. A subtle suggestion that cigarettes are indeed your royal and loyal friends. - And that is a lie. - Your other personality is trying to draw your attention to the flip side of the discussion. Written in boring, bold, black and white, is the statement... ...that these neat little soldiers of death, are, in fact, trying to kill you. - And that is the truth. Oh, beauty is a beguiling call to death and I'm addicted to the sweet pitch of its siren. That that starts sweet ends bitter. And that which starts bitter ends sweet.

Thursday, August 16, 2012

Cand un barbat plange...

‎"Când un bărbat plânge, înseamnă că femeia aceea a fost cu adevărat specială. Înseamnă că şi-a dat inima. Că a dat-o şi încă nu a primit-o înapoi. Un bărbat nu plânge aşa, numai pentru că vrea. Nu, el nu plânge atât de uşor. Îi trebuie un motiv real. Când un bărbat plânge, întreg Universul trebuie să se alarmeze, pentru că ceva s-a întâmplat. Nu e doar aşa, că i s-a rupt o unghie sau pentru că a văzut un film romantic. Femeile plâng de asta. Bărbaţii nu prea. Ei plâng pentru motive reale precum o inimă zdrobită sau pierderea unei persoane dragi. Când un bărbat plânge, trebuie luat în serios!"

Monday, August 13, 2012

Imagineaza-ti...

Imagineaza-ti ca exista un cont la o banca, in care iti sunt pusi zilnic 86.400 de euro. De la zi la zi nu se reporteaza bani, in fiecare seara banca iti va retrage din cont cati bani nu ai cheltuit in ziua aceea. Ce ai face? Ai scoate din cont fiecare cent, desigur, nu-i asa? Fiecare dintre noi are o asemenea banca. Se numeste TIMP. In fiecare dimineata primim 86.400 de secunde. In fiecare noapte, tot ce nu ai folosit din aceste 86.400 de secunde se contorizeaza drept timp pierdut, sau care nu a fost utilizat in scopurile cele mai bune. Nu se accepta reportari pentru zilele ce vin. Nu se accepta nici retrageri, pentru folosirea ulterioara. In fiecare zi se acorda un nou "imprumut". In fiecare noapte se sterg cele ramase din timpul zilei. Daca nu reusesti sa folosesti secundele acordate pe ziua de azi, pierderea este exclusiv a ta. Nu exista o provizionare pentru ziua de maine, tot ce ai este pentru a fi folosit acum. Trebuie sa traiesti din ceea ce primesti zilnic. Investeste pentru a primi din investitia tot ce e mai bun, si ce se poate obtine in ceea ce priveste sanatatea, fericirea si succesul personal. Timpul trece, profita la maxim de fiecare zi!