De ce sa ramai in Romania?

Pai din urmatoarele motive:
- pentru ca Romania e singura tara in care te uiti cind altul munceste si iei spor de vedere buna
- pentru ca aici toate lumea imparte cu tine ce are: manelele din masina, gripa din autobuz si nevasta de acasa
- pentru ca au incercat sa faca mici si la Paris si nu le-au iesit decit manete de Citroen
- pentru ca aici marinarul a ajuns presedinte. Va dati seama unde poti sa ajungi ca pompier?
- pentru ca doar in Romania sint mai multe Jeep-uri decit milionari si mai multi milionari decit firme
- pentru ca avem si noi Silicon Valley, dar nu a intre doua dealuri din California, ci intre doi sani din Dorobanti
- pentru ca de-aici poti sa pleci repede, nu te tine nimeni
- doar aici te poţi bucura de ospitalitatea proverbială a poporului român. În trafic toată lumea vrea să-ţi cunoască mama şi să-ţi iubească copiii, morţii şi răniţii
- doar aici, pentru că-i picată din cer, zăpada este considerata SFINTĂ. odată ce s-a aşezat pe şosea, o lună de zile nu o atinge nimeni. la noi zapada şi bătaia sint rupte din Rai
- avem cea mai bună shaworma, chiar dacă arabii sint minoritari
- pentru că doar aici există nume ca Simona Sensual. şi culmea, nu e actriţă porno
- pentru ca doar aici putem vorbi urit de unguri, bulgari, olteni.. si sa fim considerati haiosi in acelasi timp.
- pentru ca numai aici poti sa devii sofer profesionist la slalom printre obstacole (gropi, caini morti,betivi).
- pentru ca atunci cind se vor termina locurile in iad cei morti vor fi trimisi in Romania
- doar aici poti sa ai pretentii sa primesti fara sa oferi nimic in schimb
- doar aici se iau pauze inainte de a incepe munca
- aici sunt cei mai zgirciti oameni, le este greu sa dea si buna ziua
- doar aici se cumpara parfumul dupa nume, nu dupa miros.
De ajuns?

Povestea omului de pe corabie...

A ajuns aici fara sa ceara asta. Dintr-odata, a aparut o noua proiectie a lumii in jurul unui punct. Matematic vorbind, punctul nici nu exista. El este punctul, imbogatit cu simturi, constiinta, memorie, imaginatie. Cel mai de pret cadou i-a cazut in brate, valorand imens sau deloc, in functie de starea data de un moment. Filozofic vorbind, lumea nici macar nu exista. Ea se afla in mintea fiecarui om si fiecare om se pierde lesne prin mintea sa...
Scopul, care este scopul? Aparent, niciunul. Fiecare om se naste ud si gol. Treptat, se deosebeste de celelalte animale prin lipsa unor instincte si o adaptare insuficienta la lumea vie, ambele compensate de inteligenta si vointa. Pana la un an si jumatate, se ridica si merge, eliberandu-si mainile si potrivindu-si privirea. Fara sa stie, trece din an in an si vede deodata cum colbul greu acopera pasii prietenilor vechi, strazile de joaca, paginile cartilor de povesti. S-ar intoarce oricand la ele, dar magia copilariei s-a risipit, a trecut poate prea repede. Dupa un timp, intalneste iubirea veche de cand lumea, dar noua pentru el. Pe prima o traieste mai mult in imaginatie, fara concretizare. Altele vor fi si mai si...
Esecurile si greselile incep sa apara. Descopera ca nu are numai o singura viata, ci mai multe. Isi spune din cand in cand: punct si de la capat. Dar mereu in aceeasi corabie.
Plecat pe corabie, o parte din drum isi strange lucruri langa el, pe cele care conteaza cu adevarat le tine intr-o valiza, iar pe celelalte primprejur. Valiza este numai a lui. Printre valuri prea mari, cand timpul da startul, omul se debaraseaza incet incet de unele. Le arunca peste bord, intr-o eliberare care surprinzator, nu-l face mai sarac. Din toata corabia candva puternica, daca va mai avea noroc, ii vor ramane cel mult trei scanduri. Va ajunge pe o insula, aflata jos sau sus, si se va acoperi cu ele...
Dupa ce s-a bucurat de balansul corabiei, sezand intr-o cutie culcat pe spate, s-a ridicat dintr-o data, privind catre orizont. De jur imprejur, numai apa. Nu stia incotro se indreapta si a trait cu impresia asta toata viata. Chiar daca multi se perinda pe langa el, omul este de fapt singur. Asa era si el. Se inalta pe zi ce trecea mai mult, apropiindu-se de soare. La stanga, la dreapta, in fata si in spate, o multime de alte ambarcatiuni de lemn, fiecare cu un conducator, cu valize, cu lucruri superficiale. Varstnicii sunt in fata, au trecut prin multe. Totusi, exista posibilitatea ca oricine sa ajunga, o singura data, de pe un vas pe altul, cu o banala funie despre care nici nu zici ca ar tine o musca. Altcineva arunca funiile, si anume pescarul de suflete. Astfel, nimeni nu atinge insula in functie de ani. Dar toti raman numai cu scandurile. Cele trei.
Omul se bucura prea putin de viata. Mai mult se bucura ploaia cand ii cade pe piele sau soarele sau stelele sau apa de mare ce a primit o lacrima sarata in plus. La sfarsit, de om se bucura doar viermii si poate Dumnezeu. Uita minunile mici si se chinuie sa pescuiasca lucruri prea mari, care de fapt nu-l fac bogat dar nici sarac atunci cand le arunca. Nu poti ajunge cu ele la destinatie. Doar cu valiza, plina de clipe frumoase, de amintiri, de sentimente. Cea care nici nu se vede.
Iubirea e grea dar frumoasa. Cu ajutorul ei, scad noduri bune din viteza si se adauga memorii inestimabile in bagajul secret. Restul, materialul, prea putin conteaza.

Alexander Graham Bell si telefonul

Din carti am descoperit ca Graham Bell a inventat telefonul in 1876. In realitate, lucrurile nu au stat chiar asa. Incepand cu 1850, s-a dat o adevarata lupta pentru intaietate, avand la mijloc un dispozitiv pe care, fie vorba intre noi, nimeni nu prea la vrut. Mai in gluma mai in serios, britanicii spuneau chiar ca ei au mesageri puternici si nu vor duce lipsa telefonului...

Ei bine, lupta s-a dat intre scotianul Bell, italianul Antonio Meucci si americanul Elisha Gray. Daca ajungeti prin Italia si intrebati pe oricine despre inventatorul telefonului, veti primi acelasi raspuns: Meucci. Acesta a patentat in 1871 un dispozitiv de comunicare produs in 1850. Americanul si scotianul au depus actele pentru inregistrarea patentelor exact in aceeasi zi din 1876, insa lucrurile au fost cam necurate, asa cum s-a intamplat si in cazul Paulescu. Bell se pare ca l-a mituit pe un angajat de la biroul de patente, facandu-l sa-i arate informatii cruciale ale inventiei lui Gray si sa amane inregistrarea americanului. Astfel, instaritul si orgoliosul Graham Bell a ramas drept inventatorul telefonului, chiar daca pana si angajatul respectiv a recunoscut ca totul a fost aranjat...

Gottfried Leibniz si calculul infinitezecimal

Se presupune ca Arhimede ar fi utilizat pentru prima oara numerele infinitezecimale in calculele sale matematice, insa nimeni nu poate demonstra exact acest lucru. Prin secolul XVII, batalia s-a dat intre doi titani:Gottfried Leibniz si Isaac Newton. Cartile ni l-au lasat pe primul drept inventatorul calculelor diferential si integral, reunite sub conceptul de calcul infinitezecimal, in care numerele tind catre zero. Leibniz si-a publicat lucrarea in 1684, iar Newton a venit cu un studiu asemanator noua ani mai tarziu, in 1693. Cu toate acestea, Newton avea mai multi sustinatori prin cercurile de matematicieni si unul dintre prietenii sai a facut public un caiet datand din 1666, in care Isaac descria la perfectie bazele calculului amintit. Newton l-a acuzat chiar pe Leibniz de plagiat, acesta din urma sustinand ca lucrarile au fost facute independent. Chiar daca lumea l-a pastrat in minte pe Leibniz, a fost acceptat faptul ca Newton a stat la baza calculului infinitezecimal.

Guglielmo Marconi si radioul

Daca intrebati pe oricine despre inventatorul radioului, veti primi raspunsul acesta: Marconi. In realitate, Guglielmo Marconi era un afacerist pragmatic si vizionar, dar nu si inventatorul radioului. In 1891, americanul genial de origine sarba, Nikola Tesla, vorbea deja despre beneficiile unui aparat capabil sa transmita si sa decodeze semnale radio, iar in 1893 realiza chiar primele demonstratii cu un dispozitiv wireless. In 1895, Tesla facea o transmisie la 75 de kilometri departare. Un an mai tarziu, Marconi aplica pentru un patent iar in 1897 isi infiinta prima companie producatoare de radiouri. In 1901, se reusea celebra transmisie radio peste Atlantic, iar Guglielmo uimea o lume intreaga. Tesla nu era un ahtiat dupa bani si faima, nestiind cum sa-si valorifice descoperirea. La un moment dat, patentul sau a fost considerat primul in detrimentul celui inregistrat de Marconi, insa disputele puternice i-au facut pe cei responsabili sa-i redea creditul celui din urma. Dupa patru decenii, Curtea Suprema din SUA i-a dat castig de cauza lui Tesla, insa acesta murise din pacate de cateva luni...

Edison si inventarea becului

Kurt Vonnegut are o povestire geniala despre Edison si cainele sau, in colectia "Bun venit printre maimute". Acolo apare ceva amuzant si despre aparitia becului, oarecum surprinzatoare. Celebrul inventator are peste o mie de inventii in portofoliu insa surpriza, becul nu ar trebui sa se afle printre ele. Si multe altele, la fel. De ce? Pentru ca multe inventii au fost realizate de catre elevii lui Edison si unul a fost genial. Il chema Sir Humphrey Davy si a construit un arc din carbon care lumina la trecerea curentului prin el. Problema era ca filamentul se ardea dupa maxim doisprezece ore. Edison s-a chinuit apoi sa gaseasca un material rezistent si, in cele din urma, l-a gasit. Dar nu el a inventat becul... Thomas numai a perfectionat inventia altcuiva.

Fratii Wright si avionul motorizat

Fratii Wright sunt considerati pionierii zborului, insa trebuie sa stiti ca pererile sunt impartite si aici. Definind aparatul de zbor despre orice aparat capabil sa stea suficient timp in aer, pioner ar putea fi considerat Jean-Francois Pilatre de Rozier, care in 1783 se ridica deasupra tuturor cu un balon cu aer cald. Poate ca nu e un aspect suficient de convingator. Daca insa consideram aparatul de zbor drept un ansamblu mai greu decat aerul, George Cayley ar fi primul, intrucat a zburat cu un planor in 1853. Dar poate ca tot nu e in regula. Sa consideram aparatul de zbor drept un avion motorizat si controlat de om. In 1903, fratii Orville si Wilbur Wright au realizat primul zbor cu un astfel de avion. Ce argumente mai avem impotriva acestei intamplari care practic coincide cu inventarea unui aparat viabil si capabil sa zboare cu adevarat? Ei bine, germanul Karl Jatho a zburat destul de bine in 1900. Richard Pearse a zburat si el cateva sute de metri, insa a pierdut controlul si s-a prabusit intr-un gard.

Cine a inventat primul aparat de zbor controlat de om si perfect functional? Depinde cum privim lucrurile. Nu trebuie insa sa-i discreditam in niciun fel pe fratii Wright.

Fratii Lumiere si camera de filmat

Inventia camerei de filmat a insemnat un pas urias pentru intreaga lume. Disputa s-a tinut intre trei parti importante. In SUA, Thomas Edison era considerat parintele acestei gaselnite, el avand un patent inregistrat in 1890. Britanicii il considerau primul pe al lor William Friese-Greene, care inregistrase un patent in 1889. Francezii se laudau cu fratii Auguste si Louis Lumiere, care filmau prin 1895. Dupa vorba "cand doi se lupta al treilea castiga" - adaptata fireste la context, a castigat al patrulea. Acesta este Louis Le Prince, un francez misterios care a primit un patent in 1888.

Walt Disney l-a inventat pe Mickey Mouse?

Walt Disney, creatorul unui adevarat imperiu care dainuie in amintirile oricarui copil, a ramas drept desenatorul lui Mickey Mouse. In realitate, lucrurile n-au stat deloc asa. Disney nu era un desenator grozav, dar avea oamenii potriviti. Ub Iwerks era un geniu care facea totul cu o rapiditate iesita din comun. Iwerks l-a proiectat pe Mickey, facand un prim desen animat, Plane Crazy, in 1928. Doua saptamani i-au fost absolut necesare. Stiti cate desene a facut Iwerks pe zi? 700...

Intamplari medicale ciudate...

Pe cand avea numai patru ani, Margaret Wegner a suferit un accident stupid, dar care a lasat-o cu un pix de 8 centimetri care a trecut prin nas, etmoid si creier. Femeia a stat 55 de ani asa, iar in august 2007 a decis sa se opereze, dupa multe episoade de cefalee si epistaxis (sangerari pe nas). Margaret nu s-a operat din mai multe motive. In primul rand, tehnica nu era atat de buna. Pe deasupra, ea nu fusese afectata de catre pix, iar scoaterea obiectului presupunea riscuri uriase. Cand doctorii au vazut exact, prin CT si RMN, localizarea precisa a pixului, au spus ca interventia se poate face, salvand femeia se simptomele deranjante. Operatia a fost un succes, iar Margaret se poate lauda cu un pix de 55 de ani vechime, care a stat chiar in creierul ei.
Jim McClatchey din Atlanta este omul care a "murit" de o suta de ori si totusi traieste. La varsta de 54 de ani, Jim a facut un stop cardiac. Ajungand la spital, medicii au incercat resuscitarea clasica cu masaj cardiac sau lovituri puternice cu pumnul in piept, dar in zadar. S-a trecut la defibrilare electrica, cu scopul de a depolariza cordul, dandu-i sansa sa reporneasca.
Pe EKG(electrocardiograma - masoara activitatea electrica a inimii) se oscila intre linie izoelectrica si ritm normal, asta pentru ca inima lui Jim incepea sa bata si apoi se oprea brusc. Cordul a repornit de 50 de ori in prima ora! Si tot de atatea ori a incetat sa mai bata. Dupa o suta de astfel de incercari disperate, starea s-a stabilizat. In urma defibrilarii intense, pieptul lui Jim a suferit arsuri de gradul doi. Motivul stopurilor cardiace a fost un virus.
Un zambet pe zi te tine departe de medic, insa pe Xu Pinghui o aduce la doctor pentru studii interesante. In varsta de 12 ani, fata a avut un episod febril care i-a afectat lobul frontal, facand-o sa rada tot timpul. Si-a pierdut astfel si capacitatea de a vorbi. Febra mare are efect nociv asupra neuronilor, cum s-a si intamplat la Xu, careia probabil nu i-au fost administrate antipiretice sau alte procedee hipotermice.

Himerism.

Lydia Fairchild a trebuit sa-si faca un test ADN dupa ce a aplicat pentru un program de ajutorare a mamelor cu multi copii si fara loc de munca. Jamie Townsend, un barbat casatorit si separat de mai multe ori de Lydia, a fost confirmat drept tatal copiilor. Surpriza incredibila a fost aceea ca Lydia nu se potrivea deloc cu materialul genetic al fetitelor ei, care ar fi trebuit sa fie 50% identic cu al ei. Expertii au declarat ca Lydia incearca sa insele statul, dar in realitate problema nu era deloc aceasta. Femeia avusese candva un geaman in acelasi uter al mamei sale, survenind un fenomen de himerism (termen acceptat si cu "c" - chimerism), adica un embrion l-a "mancat" pe celalalt, primind doua seturi de ADN. Fiecare set poate domina in anume organe, iar in cazul Lydiei, cel dominant se afla in majoritatea corpului, mai putin in ovare. Dupa multiple peripetii, femeia a fost declarata mama copiilor sai, asta dupa ce a si fost data in judecata.
O poveste asemanatoare a avut si Karen Keegan, cand a avut nevoie disperata de un rinichi si unul dintre copii a vrut sa o ajute. Analizele au aratat ca acel copil nu era de fapt copilul lui Karen, rezultat care a socat intreaga familie. Karen s-a dovedit a fi suferinda de aceeasi afectiune, cu materialul genetic identic cu al copiilor aflat numai in tiroida.

Boli neobisnuite - spina bifida

Avand de mic spina bifida, Mark Chenoweth s-a simtit tot mai rau, ajungand in urma cu zece ani in scaunul cu rotile. Trebuie sa stiti ca spina bifida este o malformatie congenitala destul de frecventa, ea aparand mai ales la coloana lombosacrata. Corpurile vertebrale au portiuni lipsa, expunand maduva, radacinile nervoase, meningele, care pot hernia. Unele spine bifide sunt oculte (adica fara simptome, multi le au dar nu baga de seama) sau cu simptome care se agraveaza in timp, ducand pana la diplegie sau paraplegie. In alta ordine de idei, se ajunge la paralizie de membre inferioare. Exact asa s-a intamplat si la Mark, numai ca la el a urmat si un miracol. A vrut neaparat sa faca scuba diving, chiar daca doctorii i-au interzis acest lucru. Incapatanandu-se, Mark a intrat in apa si s-a scufundat la cativa metri adancime. Iesind, a constatat ca poate merge iar. Dupa putin timp, picioarele i-au paralizat iar. Mark s-a scufundat din nou, de data aceasta mai adanc. A putut merge apoi multe zile, fara probleme. Acum, el abia daca se mai urca in scaunul cu rotile... Explicatia medicala nu prea exista pentru acest caz. Fie presiunea, fie mixtura din buteliii, il ajuta pe Chenoweth sa mearga din nou...

Ati auzit de methemoglobinemie?

In octombrie 2005, la spitalul St Paul din Vancouver s-a prezentat un domn intr-o stare generala alterata. Dupa mai multe investigatii, medicii au decis sa-i recolteze sange arterial, pentru a doza nivelul gazelor. In mod normal, sangele arterial este mai deschis la culoare, deoarece contine hemoglobina oxigenata. Cel venos este mai inchis, pentru ca prezinta mai mult dioxid de carbon. In acest caz insa, sangele era verde! S-a pornit o discutie parca desprinsa din House M.D., dar experienta profesionistilor si-a spus rapid cuvantul. Pacientul prezenta methemoglobinemie, adica hemoglobina blocata ireversibil cu monoxid de carbon. Pe langa aceasta, pacientul avea si sulfhemoglobinemie. De unde provenea sulful? Din sulfonamidele care stateau la baza unor medicamente impotriva migrenelor, pe care omul le-a luat in cantitati foarte mari. Totusi, nu ar fi trebuit nici asa sa dezvolte o asemenea reactie, ramanand inca multe date neclare, posibil unele defecte enzimatice sau anomalii cromozomiale.

Memoria celulara. Adevar sau baliverne?

O vorba veche spunea ca singura menire a medicului este sa-i distraga atentia pacientului, timp in care organismul sau se vindeca singur de boala. E o parte de adevar in aceasta afirmatie, dar nu putem in niciun caz sa nu acceptam ca medicina face astazi adevarate minuni. Domeniul este fascinant, cu o multime de lucruri care vor fi descoperite pe parcurs. Nu stim suficient de multe detalii despre creier, despre genom sau cum se intampla exact anumite procese, dar viitorul pare promitator. La varsta de 63 de ani, new york-ezul William Sheridan a primit vestea pe care o astepta de mult: o inima noua. Transplantul a fost un succes si recuperarea dupa interventie s-a facut fara reactiile adverse imune caracteristice. Intr-o zi, fara sa-si dea seama exact ce face, William a luat un creion si o coala de hartie, apucandu-se sa deseneze. Nu mai facuse asta niciodata, pentru ca nu era deloc talentat la schite sau arta in general. Numai ca dupa transplant, ceva s-a intamplat in interiorul sau si s-a simtit foarte atras de artele plastice. A inceput sa deseneze intr-un stil impresionant, uimindu-i pe cei din jur, dar mai ales pe sine. William primise inima de la un artist, care o buna parte din viata desenase in creion... Ceea ce s-a intamplat poate fi explicat partial prin asa numita "memorie celulara", care ii fascineaza astazi pe cercetatori. Se pare ca, pe langa neuroni, si alte celule pot stoca informatii, influentand apoi anumite trasaturi generale ale organismului in care ajung.
Claire Sylvia a experimentat un alt caz interesant. Primind o inima de un tanar de 18 ani, femeia a simtit in scurt timp un apetit deosebit pentru bere, aripioare de pui crocante si ardei iuti, alimente pe care nu le agrea inainte. Sylvia a scris chiar o carte despre experienta ei: A Change of Heart

Intamplari ironice...

Anthony Mesa, in varsta de 22 de ani, a fost retinut de politie dupa o fapta dezgustatoare. Pentru a depista eventuale substante interzise, Mesa trebuia sa urineze intr-un borcanas. Apoi, prin analiza toxicologica, medicii de specialitate ar fi vazut daca tanarul consumase sau nu droguri, explicand oarecum comportamentul sau. Problema este ca Mesa nu a putut deloc sa urineze, dupa incercari repetate. Am uitat sa va spunem pentru ce fusese arestat... Anthony urinase intr-o cutie de suc si ii daduse unui client sa bea, intr-un restaurant... Mare ti-e gradina, Doamne!

Undeva langa Toronto se gaseste oraselul Oshawa, in care canadienii au deschis un asezamant special pentru pisici. Stim bine ca felinele domestice iubesc soriceii si fac orice pentru a-i prinde. Nu am auzit, in afara de Tom si Jerry, de razbunari crunte din partea soarecilor. Pana acum... Inarmati cu incisivi puternici si in continua crestere, cativa soareci au ros instalatia electrica din ansamblul respectiv, producand un scurt circuit ce a declansat un incendiu. O suta de pisici au murit din pacate in acel incendiu, rapoartele aratand ca totul a pornit intradevar de la cablurile electrice. Oare soarecii au actionat in cunostinta de cauza sau habar nu au avut de efectele faptelor savarsite?

Combinatia Paste plus astenie de primavara este naucitoare. Oua, carne de miel, drob, lipsa de fier, lipsa de chef pentru orice. Nu stim cum anume, dar parca ne-a mai venit buna dispozitie dupa ce l-am intalnit pe mielul care nu putea sa treaca prin iarna, fiindu-i mult prea frig. Stiti ce au facut ciobanasii pentru a-i fi mai cald mielului? L-au imbracat cu un pulover de lana naturala. Cat de ironic poti sa fii ca sa pui asa ceva pe lana deja prinsa de corpul firavului animal? Un lucru e cert: mielul a trecut iarna! Il cheama Jack Frost si locuieste la o ferma din Hants, undeva langa Southampton.

Fie, admitem faptul ca David Ingham nu a fost un elev stralucit, dar chiar asa sa-l arunci din scoala de gramatica de la Ermysted? Directorul scolii respective nu a stat mult pe ganduri, exmatriculandu-l pe David la varsta de 12 ani si spunandu-i ca nu va reusi niciodata sa invete ceva cum trebuie. 55 de ani mai tarziu, Ingham, devenit pictor, primeste o cerere de portret de la... directorul care l-a dat afara! Asa domnul director Marcelus Forester s-a putut convinge ca David chiar a invatat ceva.

Unele intamplari sunt amuzante prin tragicul lor, care demonstreaza de multe ori cat de usor se poate pierde o viata. Amuzamentul si ironia provin din conjunctura, tragicul izvoraste din faptul implinit. Pe data de 15 septembrie 1985, la piscina municipala din New Orleans era veselie mare. Oamenii sarbatoreau primul an fara niciun inec! Erau acolo peste doua sute de oameni, dintre care o suta salvamari profesionisti. Dupa petrecere, cei patru salvamari oficiali care raspundeau de siguranta in piscina au gasit un corp imbracat, plutind intre doua ape. Jerome Moody, in varsta de 31 de ani, se inecase in timp ce ceilalti sarbatoreau statisticile impecabile ale piscinei...

Te-ai gandit vreodata sa dai pe cineva in judecata? Nu mai sta pe ganduri!

Campionul proceselor absurde este Jonathan Lee Riches, supranumit “the Litigator Crusader" sau “the Patrick Ewing of Suing”. Jonathan avea frumosul obicei sa dea in judecata pe oricine, intentand peste 4.000 de procese. Sa va dam cateva exemple de "destinatari": George W. Bush, piratii din Somalia, NASCAR, Michael Vick de la NFL, antrenorul Bill Belichick de la New England Patriots, Martha Stewart, Steve Jobs, Platon, Nostradamus, Che Guevara, turnul Eiffel, monumentul Lincoln Memorial sau Plymouth Rock. Va imaginati cum e sa-l dai in judecata pe Nostradamus? Ei bine, Jonathan nu s-a oprit aici. In mai a dat in judecata Cartea Recordurilor (Guinness) pentru ca l-a decorat drept omul cu cele mai multe procese deschise...
Jonathan a mai dat in judecata si jocul "Grand theft auto". Ati citit bine, a dat in judecata jocul, sustinand ca din cauza lui a ajuns in inchisoare si ca, tot din cauza jocului, ceilalti detinuti vor sa il bata si sa il jefuiasca, fiind invatati cum sa faca asta de catre GTA.
Probabil Jonathan a intentat atatea procese pur si simplu din cauza ca se plictisea in celula sa din inchisoarea din Lexington, Kentucky, unde este inchis pentru frauda si de unde va fi eliberat in martie 2012...

E lunga tare....

"Ia uite cum ma joc eu de-a eroul prin boschetii timpului. Nu-mi da pace un singur gand: de unde pana unde tine? "E lunga tare", mi-a zis un om al strazii intr-o seara de mai, dupa ce statuse ploaia. M-am gandit atunci ca mi se vede, asa, in toata splendoarea ei. Nu e cu putinta s-o mai las in ochii lumii asteia, mi-am zis pe loc. Asa ca am indesat-o inapoi in lacasul ei. Misterios lucru, dar a intrat fara sa zica ceva de mama, de morti sau de draci. A intrat ca unsa. "Acum e mai bine", parea ca doreste sa-mi strige vagabondul, din departari cam gri. Acum e cert mai bine. Bun, o las acolo, sa nu-mi mai faca pielea ca de gaina. Ii spun sa stea cuminte si poate ma asculta. De parca ar fi dupa mine. E o intreaga filozofie la mijloc, sa nu credeti ca e simplu. Din ceas in ceas, cucul iese afara. E un blestem primit de la un vecin in varsta tare, pe care nici nu l-am cunoscut vreodata, chiar daca sta deasupra mea. Nimeni nu l-a cunoscut. El a facut sa iasa cucul, in semn de ora scursa. Si, ora de ora, mie imi iese si ma chinui sa o bag la loc. Mi s-a facut o rusine teribila, mai ales ca este destul de lunga si toti o privesc cu admiratie sau invidie. Sau poate lumea toata e numai in capul meu...
E lunga tare, mi-a zis un om al strazii...Am o valiza cam lunga dar si putin lata. E lunga tare, colorata, nu foarte solida. Am fost blestemat ca din ora in ora sa-mi iasa si sa-mi pun in dansa, vreau nu vreau, cate ceva. Tin acolo cateva iubiri din care am invatat atatea, persoane dragi pe care le-am pierdut inaintand prin viata, bubele dulci din genunchii copilariei, dinti pierduti, chipuri de bunici, locuri cutreierate demult, lacrimi din tristeti, nisip din mare, flori de padure pe care i le strangeam ei in buchete, alergand, frunze peste care mai saream, incercari, zambete, succese, melancolii, detalii care conteaza atat de mult, cate si mai cate. Le am pe toate acolo. Nu stiu daca lumea din jur chiar o vede sau totul e numai in inchipuirea mea, nu stiu daca omul strazii exista. Stiu numai ca, o scot mereu ca sa mai bag ceva in ea si ma tem tot timpul sa nu-i pierd continutul. Pana la urma conteaza numai ce tin acolo, nimic altceva. Si, cu cat e mai mare valiza asta, cu cat e mai plina de amintiri, imi dau seama ca am trait. O ascund in mine, uneori se ascunde singura sau iese cand ma astept mai putin. Adaug lucruri noi si caut printre cele vechi. E singurul lucru care conteaza cu adevarat..."

Ziua copilului, la multi ani!

Cu totii stim ca astazi se sarbatoreste ziua copilului dar de unde vine aceasta sarbatoare? Cine a propus infiintarea sa?
Raspunsul e simplu: Ziua copilului a fost menţionată prima dată la Geneva la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanţi din diferite ţări, au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. După această conferinţă, multe guverne au introdus „Ziua copilului”.
Fruntasii la acest capitol au fost turcii, astfel in Turcia Ziua copilului a fost sărbătorită pentru prima dată în data de 23 aprilie 1920, asadar lor ar trebui sa le multumim pentru ziua aceasta.
Nu se stie oficial de ce tocmai ziua de 1 iunie a fost aleasa, insa una dintre teorii sustine ca aceasta alegere a fost facuta in urma unei coincidente. Pe data de 1 iunie 1925 consulul general al Chinei din San Francisco a organizat celebrarea festivalului Dragonului-Barca (da, chiar asa se numea, nu e o nascocire), eveniment care a adunat multi orfani chinezi la un loc si care a coincis cu conferinta de la Geneva.
În anul 1954 Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) a emis o recomandare care prevedea faptul ca fiecare Stat să dispună de o aşa-numita „Ziua copilului” (engleză: Universal Children's Day).
Insa, datorita diversitatii statelor lumii, nu toate au declarat ziua copilului pe aceeasi data, asadar unele tari sarbatoresc in zile diferite: Argentina sărbătoreşte a doua duminică din luna august, Australia sărbătoreşte în prima duminică din luna iulie, Brazilia sărbătoreşte în data de 12 octombrie, Canada sarbatoreste pe 20 noiembrie, in Congo, Congo DR, Camerun, Guineea Ecuatoriala, Gabon, Ciad, Republica Centrala Africana, São Tomé si Príncipe ziua copilului este sarbatorita pe 25 Decembrie, Cuba sărbătoreşte în a treia duminică din luna iulie, Columbia sarbatoreste in ultimul weekend din aprilie, Costa Rica sarbatoreste pe 9 septembrie, El Salvador sarbatoreste pe 1 octombrie, India sărbătoreşte în data de 14 noiembrie, Japonia sărbătoreşte în data de 5 mai, Mexic sărbătoreşte în data de 30 aprilie, Ungaria sărbătoreşte în ultima duminică al lunii mai.

Ironia sortii

Va vine sa credeti ca Charles Darwin, parintele evolutionismului, cel care a studiat toata viata materialul genetic si asemanarea dintre oameni si maimute a fost in stare sa lase orice stiinta la o parte cand a venit vorba de iubire? E drept ca in dragoste este permis orice, dar totul pana la genetica. Darwin si-a facut o lista cu argumente pro si contra, stiind ca o relatie cu o verisoara nu e tocmai lucrul la care aspira orice barbat. Asa se face ca lista a avut mai multi "pro" si cel care sustinea sus si tare ca selectia se face pe baza materialului genetic a inceput o relatie frumoasa cu Emma Wedgwood, verisoara sa primara... Si domnul Einstein a procedat exact la fel!

Stiati ca....

Cand a implinit 50 de ani, Adolf Hitler a primit de la niste industriasi manuscrise si partituri (Die Feen, Die Liebesverbot, Reinzi, Das Reingold, Die Valkure si Der Fliegende Hollander) ale lui Richard Wagner, in valoare de un milion de marci. Oamenii voiau sa se puna si ei bine cu Fuhrer-ul.
Pe la sfarsitul razboiului, Frau Winifred Wagner i-a spus lui Hitler ca e bine sa-i dea lui partiturile pretioase pentru a fi pastrate la loc sigur. Fuhrer-ul s-a opus, marturisind ca a ascuns deja foarte bine acele capodopere. Intr-adevar, Hitler le-a ascuns al naibii de bine. Nici pana astazi nu au fost gasite...

Experimente bizare din al doilea razboi mondial

Pentru ca nu aveau suficiente ambarcatiuni care sa gazduiasca avioane si munitie, britanicii s-au gandit la gheata. Nu la cea sub forma de cuburi pusa intr-un pahar de whiskey, ci la un fel de iceberg de forma unui portavion, lung de un kilometru si lat de 180 de metri. Omul de stiinta Geoffrey Pyke a fost raspunzator de experiment, ducandu-se in Muntii Stancosi din Canada, langa lacul Patricia, pentru a incepe mareata constructie. S-a observat ca, punandu-se rumegus in gheata, rezulta un material extrem de dur, zece metri fiind o grosime suficienta pentru a rezista bombelor lansate de pe submarine sau avioane. In 1943, Winston Churchill era atat de entuziasmat de proiect, incat avea de gand sa construiasca o intreaga flota de astfel de ambarcatiuni din gheata, de pe care avea sa lanseze avioane. Urmarea era chiar interesanta, dar, din pacate sau din fericire, razboiul s-a terminat in Atlantic si primul vas nu a apucat sa fie utilizat.

Coincidenta sau soarta?

In al II-lea Razboi Mondial, Japonia a dat o lectie dura Statelor Unite. Flota japoneza facea legea in pacific, cu patru portavioane incredibile, dintre care unul luptase si in Pearl Harbour, acolo unde americanii au suferit pierderi uriase. Crucisatoarele japoneze erau pur si simplu intangibile, doborand orice avion de deasupra. Marina SUA avea si toate planurile japoneze, ajunse pe mana lor gratie unei echipe de spargatori de coduri si asta nu putea decat sa-i irite si mai mult.
O escadrila condusa de comandantul C. Wade McClusky zbura aproape orbeste prin mijlocul oceanului, in speranta ca vor gasi navele inamice. In ceea ce avea sa devina batalia de la Midway, McClusky a avut un noroc chior. Cand avioanele sale cadeau ramanand fara combustibil, a dat nas in nas cu Kaga, Akagi si Soryu, trei portavioane japoneze. Si ca sa vedeti coincidenta, au nimerit exact cand soldatii asiatici reincarcau avioanele proprii si armau tunurile de pe vapoare. In numai cateva minute, cele trei portavioane au fost distruse. A doua zi a fost distrus si Hiryu.

Akagi:

Kaga:

Soryu:

Hiryu:

Experimente bizare din al doilea razboi mondial

Experimentul acesta este pur si simplu incredibil. Daca CIA avea la un moment dat pisici dotate cu microfoane si statii radio, tocmai bune pentru spionarea rusilor, iata ca sovieticii au recurs cu mare incredere la patrupedele considerate prietenii cei mai buni ai omului, si anume cainii. Acestia erau folositi pentru neutralizarea tancurilor, oricum prea greu de distrus cu munitie conventionala. Rusii puneau bombe pe caini si ii antrenau sa intre sub tancurile inamice. Ajunsi acolo, o maneta de lemn asezata pe spatele lor isi modifica pozitia, declansand explozia. Un raport spune ca aproximativ 300 de tancuri germane au fost distruse astfel, pana cand, in 1942, treaba nu a iesit chiar bine. O divizie ruseasca a trebuit sa se retraga din batalie, dupa ce cainii au incurcat uriasii de metal...Totusi, experimentele pe patrupedele mult indragite au continuat pana in anii '90.

Experimente bizare din al doilea razboi mondial

In Al doilea Razboi Mondial, pentru SUA porumbeii erau cruciali. CIA l-a cooptat pe B.F. Skinner (ca sa nu zicem ca l-a luat cu forta) un cunoscut cercetator care studia modul in care se comporta animalele cand sunt pedepsite sau recompensate. Aceste metode sunt cele mai bune pentru dresarea animalelor, iar americanii aveau de gand sa utilizeze porumbeii pentru a ghida rachetele. Va imaginati? Skinner a antrenat cativa porumbei, i-a introdus in rachete si acestia vedeau pe un monitor special traseul rachetei si directia in raportul cu tinta. Daca racheta nu se indrepta corespunzator, porumbeii puteau pilota practic, fiind conectati la sistemul de control al bombei zburatoare...Bineinteles ca rezultatele au fost dezamagitoare insa SUA l-au tinut mult timp pe Skinner aproape.

Experimente bizare din al doilea razboi mondial

Pentru a ataca Japonia, SUA stiau ca le trebuie bombe incendiare, asta pentru ca mai toate casele de acolo erau construite din lemn.
Cum lilieci se gaseau cu milioanele prin pesterile din Texas, oamenii de stiinta s-au gandit ca ideea nu e deloc rea. Liliecii urmau sa fie inarmati cu bombe speciale, ei putand sa care cu usurinta un lucru de greutatea lor si chiar mai mult. Eliberate deasupra Japoniei, mamiferele zburatoare se raspandeau pe timpul noptii, refugiindu-se apoi prin diferite cladiri. Bombele urmau sa aiba ceasuri, declansandu-se automat dupa un timp prestabilit. Proiectul a fost imaginat de catre Lytle S. Adams, el primind si aprobarea din partea presedintelui Roosvelt. Nu a apucat insa sa fie folosit, deoarece americanii au tinut mortis sa lanseze alte tipuri de bombe deasupra Japoniei.

Experimente bizare din al doilea razboi mondial - Rotabuggy

In 1940, britanicii au inceput sa lucreze la ceea ce aveau sa numeasca "Rotabuggy". Proiectul era in sine un jeep de armata, dotat cu o elice portanta si o coada tipica pentru un avion. In 1943, primele experimente au fost considerate satisfacatoare, asta dupa ce masina a reusit sa se ridice de la sol, zburand cu o viteza de aproximativ 100 de km/h. Masinaria pare astazi incredibila, insa britanicii au investit timp si bani intr-un produs pe care nu l-au folosit niciodata. Ideea de vehicul capabil sa mearga pe uscat dar si in aer era deja prea mult, iar aparitia avioanelor Hemilcar si Horsa II, special construite pentru transportul de autovehicule, a asternut praful peste Rotabuggy. Cei din baza din Manchester isi si imaginau cerul plin de astfel de jeep-uri, ocupantii lor putand folosi in voie mitraliere, grenade si alte arme eficiente.

Mistere ale lumii inca neelucidate - Manuscrisul lui Voynich

Manuscrisul lui Voynich nu are data sau autor. Lucrarea contine 232 de pagini impecabile, scrise fara greseli, intr-un limbaj necunoscut. In ea apar oameni ciudati si plante care nu au putut fi identificate. Femeile se scalda intr-un lichid nemaiintalnit si in jurul textelor indescifrabile se gasesc semne zodiacale fara corespondent. Cartea se afla momentan la Yale, cercetatorii cazand de acord ca este cel mai bizar document descoperit vreodata.
Pana acum cercatatorii au descoperit ca manuscrisul, sau mai bine zis textul sau, nu contine semne de punctuatie evidente iar scrisul este fluent, sugerand faptul ca scriitorul intelegea cuvintele pe masura ce le scria. De aceea manuscrisul da impresia ca nu a fost codat, deoarece in caz contrar, unele litere sau cuvinte ar fi trebuit calculate inainte de scriere, ceea ce ar fi rezultat intr-o scriere intrerupta. Textul contine peste 170.000 de hieroglife despartite de spatii mici, majoritatea fiind scrise dintr-o singura miscare sau maxim doua. Cuvintele sunt in general de pana la 10 caractere dar exista si exceptii, iar unele litere se gasesc doar la inceputul cuvintelor, altele doar la mijloc iar altele doar la sfarsit.
Ilustratiile manuscrisului nu dau prea multe indicii asupra a ceea ce vrea sa transmita textul dar par a sugera impartirea in 6 parti cu subiecte diferite a cartii. Cu exceptia ultimei parti,ce contine doar text, celelalte 5 parti au pe fiecare pagina cate o imagine.
Dupa imbracamintea personajelor din carte si stilul de reprezentare, multi specialisti au afirmat ca aceasta carte ar fi fost scrisa undeva intre 1450-1520, insa datarea cu carbon a aratat ca aceste pagini dateaza din 1404.
Incercarea de a descoperi autorii sau macar cei mai vechi detinatori ai cartii indica o persoana pe nume John Dee, matematician si astrolog la curtea Reginei Elizabeth I. John Dee si asistentul sau Edward Kelley au trait in Boemia pentru multi ani, unde sperau sa isi vanda serviciile Imparatului. Edward Kelley sustinea in acele vremuri ca poate transforma cupru in aur, cu ajutorul unui praf misterios pe care l-a obtinut din mormantul unui episcop din Tara Galilor. Acesta mai sustinea ca poate invoca ingerii prin intermediul unui glob de cristal si ca avea conversatii lungi cu acestia, toate aceste aclamari fiind consemnate constiincios de Dee in jurnalele sale personale.Limba ingerilor purta numele de Enohiana, numita dupa Enoh, tatal lui Matusalem. Potrivit legendei, acesta a fost luat intr-o calatorie in rai de catre ingeri si a scris apoi o carte despre ce a vazut acolo. Mai multi cercetatori sustin insa ca aceasta limba ar fi putut fi inventata de Kelley pentru a-l prosti pe Dee sau pentru a-l impresiona pe Imparat.
Care este adevarata poveste insa, nu stie nimeni...
A fost dictat de Dumnezeu? Apartine extraterestrilor? Este creatia unui nebun? Nimeni nu poate sti... Voi ce credeti?

Mistere ale lumii inca neelucidate - Costa Rica

Asemenea moai-lor din Insula Pastelui, celelalte civilizatii au avut propriile statuete sau sculpturi ciudate, fara ca nimeni sa stie la ce au servit de fapt. In Costa Rica s-au gasit aproximativ 300 de sfere din piatra, unele ajungand pana la 16 tone. Pentru ca plantatiile de bananieri se extindeau, oamenii au intrat cu buldozerele in jungla prin 1930 si au dat peste aceste structuri aproape perfecte. Nimeni nu stia de unde provin, dar studiile ulterioare au pretins ca ele au fost sculptate de bastinasii aflati aici inainte de invazia spaniolilor. Nu s-au descoperit carierele din care ele au fost sapate.
Oamenii au crezut ca sferele contin aur, boane de cafea sau chiar copii. Pe multe dintre cele mai mici le-au spart cu dinamita, insa nu au gasit nimic. Guvernul a intervenit pentru a le proteja si astazi stau prin muzee sau chiar pe locurile unde au fost gasite initial. S-a spus chiar ca ele ar proveni de pe Atlantida...

Mistere ale lumii inca neelucidate - Tunguska

Pe 30 iulie 1908, in inima Siberiei, la Tunguska, s-a intamplat ceva incredibil. Cu o forta uriasa care a fost inregistrata si de catre un institut din Anglia, ceva a culcat la pamant hectare intregi de copaci, asezandu-i intr-un model concentric pe pamant. Cativa rusi au vazut o lumina albastra, dar nimeni nu a indraznit sa se apropie de loc. Cercetarile ulterioare nu au gasit absolut niciun fragment de meteorit sau cometa, totul ramanand invaluit in mister...

Mistere ale lumii inca neelucidate - Khujut Rabbou

Bateriile, produse care ne alimenteaza multe electronice sau electrocasnice, se pare ca nu au un punct de plecare chiar recent. Langa Bagdad, exista un sit numit Khujut Rabbou. Acolo s-au gasit niste vase din argila, care contineau cilindri din cupru si fier, capabili sa stocheze electricitate. Cercetatorii au datat acele relicve si au ajuns la concluzia ca sunt acolo din anul 200 i. Hr. S-au gasit vase asemanatoare si in Egipt, intrebarea care se pune fiind: la ce erau ele folosite? Multi spun ca aceste vase erau ascunse in statui si ii "curentau" pe cei care atingeau statuile, facandu-i sa creada mai mult in puterile zeilor...

Mistere ale lumii inca neelucidate - Baigong

In regiunea Baigong din China au fost descoperite trei deschizaturi triunghiulare in varful unui munte, continand numeroase structuri metalice ce seamana cu niste tevi. Unele tevi au pana la 40 de centimetri in diametru si merg fie in adancul muntelui, fie intr-un lac cu apa sarata din apropiere. Nimeni nu le stie originea si la ce ar putea ele servi.
Ce anume reprezinta tevile din muntele Baigong si din lacul Toson? Ele au fost descoperite mai demult, insa abia in 2002 cercetatorii chinezi au inceput sa le dea atentie. In mod surprinzator, ele au fost datate si sunt mai vechi decat perioada in care omul a inceput sa prelucreze metalul. Momentan, la Baigong se poate ajunge in scopuri turistice.

Noua vieti...

Prima viata si-a inceput-o la fel ca orice om. A iesit, cu privirea inainte, luand prima gura de aer. Era nerabdator sa-si inlocuiasca lichidul din plamani cu pretioasa mixtura gazoasa..

A doua viata si-a inceput-o, copil fiind, cand toti cei din jur ii spuneau ca e un mare hotoman si i se prevede o cariera stralucita in domeniu. Dupa cateva mustrari de constiinta, a decis ca e momentul sa o ia de la capat, urmand sa actioneze numai in caz de stricta nevoie, asemeni unui haiduc. Asta cu luatul de la bogati si impartitul la saraci a mers brici pana cand a realizat ca si el era, de fapt, sarac..

A treia viata si-a inceput-o cand parca tot universul a complotat impotriva lui. Dupa primul examen, un lucru ce-i drept nu foarte complicat atunci cand este privit din afara dar potentat suficient de numeroase motive subiective, esecul l-a facut sa-si spuna ca trebuie sa se schimbe. Ochii i-au fost larg deschisi si, de atunci, a stat mereu cu burta pe carte..

A patra viata si-a inceput-o dupa o iubire ascunsa, in liceu. Era mult prea timid si se multumea sa stea intr-una cu gandul la ea, sa petreaca zilnic jumatate de ceas in fata casei ei si, sa o ajute mereu, fara ca macar ea sa stie. Dupa aproape doi ani, si-a spus ca trebuie sa iasa din carapace si a luat-o de la capat, increzator..

A cincea viata si-a inceput-o dupa o relatie lunga, in care a dat totul. Lucrurile pur si simplu nu au mai mers si, dupa terminarea ei, si-a spus ca nu va mai trece niciodata prin ce a trecut, pentru ca acum stie exact unde si cum a gresit. Nu a fost deloc asa cum si-a imaginat..

A sasea viata si-a inceput-o cand mediul in care muncea l-a schimbat prea brusc. Totul devenise insuportabil. Pierduse din cauza asta si alte cateva relatii. Tanjea dupa cateva ore libere in care putea sa fie doar el cu el. Dar nici atunci, miile de ganduri nu ii dadeau pace. A decis ca trebuie sa o ia de la capat, urmand sa fac numai ceea ce ii placea cu adevarat.

A saptea viata si-a inceput-o cand, dupa mari excese, a aflat ca sufera de o boala grea. Pacat ca numai adevarul dur l-a lovit si l-a facut sa fie cumpatat. A luat drumul de la capat, mult mai atent cu propria-i persoana..

A opta viata si-a inceput-o dupa ce parintii dragi l-au parasit. A fost prima oara cand a inceput sa citeasca Biblia..

A noua viata si-a inceput-o suferind. Pierduse persoana alaturi de care traise atata amar de vreme, amar care, datorita ei, fusese atat de dulce. A luat-o cu greu de la capat, fiind acum de nerecunoscut. A ramas in perfecta liniste, petrecandu-si timpul ramas, numai el cu el..

Acesta este, sa-i spunem asa, un caz fericit. In general, omul o ia de la capat, de nenumarate ori. Si, cand ajunge la sfarsitul drumului, se trezeste prea mic pentru a o lua iar de la capat, si totusi prea mare pentru a mai exista. Acesta este destinul omului..

Punct si de la capat...

Mistere ale umii inca neelucidate - Antikythera

Omul iubeste misterul. Vorbim despre mistere ramase inca din antichitate, de misterul care condimenteaza iubirea sau mici intamplari zilnice care pur si simplu nu pot fi explicate. Daca ne straduim sa le elucidam, patrunzand tot mai adanc in cotloanele lor, probabil magia se risipeste, asa cum ar fi spus Lucian Blaga. Va invit sa descoperiti 7 mistere care au pus pe jar omul si, dupa lungi incercari, tot nu au putut fi explicate. Asta le face cu siguranta inca foarte interesante...
Calculatoare de zeci de tone, ceasuri astronomice si mecanisme incredibile. Astronomia era in centrul atentiei in trecut, primele instrumente mai complexe apartinand unui secol 14 plin de descoperiri. La o scufundare intamplatoare, a fost gasit insa un mecanism care apoi a fost studiat timp de mai multe decenii. El cuprindea aproximativ 80 de roti si indica cu o precizie excelenta pozitia soarelui, a lunii, a planetelor, putand sa prezica o eclipsa de luna sau de soare, cu o acuratete care i-ar face astazi invidiosi pe multi cercetatori moderni. Si, acel "calculator de buzunar" a fost datat ca fiind construit in perioada 150 - 100 i. Hr. Existau chiar mai multe astfel de Antikythera. Chiar dupa studii indelungate, inca nimeni nu stie cu exactite la ce au servit aceste mecanisme.

Alte lucruri interesante despre primul Razboi Mondial

Matthias Erzberger a fost un puternic sustinator al razboiului pana in 1917, cand a vazut ca fronturile de vest cu Franta sunt ingrozitoare. Printul Max Von Baden l-a ales pentru a conduce negocierile, incheiate pe 11 noiembrie 1918. Dupa razboi, Matthias a intrat in noul guvern civil, jucand un rol important si in tratatul de la Versailles din 1919. Republica Weimar avea sa-i satisfaca pe unii si sa-i deranjeze pe altii, intrucat se cam aflase ca Germania putea lejer continua razboiul daca nu apareau tot felul de zvonuri ca fronturile cedau rand pe rand. Exact ca in Cantecul Nibelungilor cand Siegfried a fost injunghiat miseleste pe la spate de catre Hagen von Tronje, se credea ca anumite grupari au tradat Germania. Acesta este unul dintre motivele pentru care Erzberger a si fost asasinat in 1921.
Propaganda a functionat de minune in randul civililor germani, care vedeau cum democratia se instaureaza in celelalte tari si poporul lor inca lupta pentru o cauza putin cunoscuta lor. Cele 14 puncte ale lui Woodrow Wilson reprezinta cireasa de pe tort, iscand ruperea colaborarii intre armata, Kaiser, general si civili. In 1917, Matthias Erzberger nu mai era un simpatizant al razboiului. Social democratul Philipp Scheidemann declara republica Weimar si impreuna cu Erzberger dau o palma grea armatei, trezita brusc fara sprijin politic.

Ultimii soldati cazuti in razboi au fost urmatorii: britanicul George Edwin Ellison a murit la 9:30 a.m. in apropiere de Mons. Francezul Augustin Trébuchon a fost ucis la 10:45 a.m. pe cand incerca sa le spuna celorlati ca vor manca supa calda dupa ora 11. Canadianul George Lawrence Price a fost omorat cu doua minute inainte de ora 11, la nord de Mons.
Americanul Henry Gunther a pierit cu 60 de secunde inainte de 11. Germanii ii tot faceau semne sa se retraga spre transeu, dar Gunther nu i-a luat in seama.

Generalul american Pershing si comandantul suprem Ferdinand Foch (Franta) nu erau deloc multumiti de incheierea razboiului si de Tratatul de la Versailles din 1919. Intr-o mare forma oratorica, Foch arunca niste cuvinte care se vor dovedi dureros de adevarate: "Trebuia sa-i distrugem. Asta nu e pace. E o incetare a focului pentru 20 de ani!" Ei bine, dupa 20 de ani si vreo doua luni, Marea Britanie si Franta declara razboi Germaniei...

Despre primul Razboi Mondial:

Dupa patru ani de lupte sangeroase, primul Razboi Mondial avea sa se termine la ora 11 dimineata, pe data de 11.11.1918. Pe 8 noiembrie, delegatii germani au plecat in Franta, unde au avut ocazia sa vada fronturile si incredibilele distrugeri provocate acolo. Intr-un vagon de tren oprit in padurea de la Compiegne, au inceput discutiile, desfasurate pe mai multe zile. Pe 10, germanii au primit un mesaj in care citeau ca Wilhelm al II-lea, marele Kaiser, tocmai abdicase. Generalul Hindenburg da ordine diplomatilor sa accepte imediat armistitiul, indiferent de clauze. Hartia a fost semnata la ora 5 dimineata, punand capat razboiului, dar acesta a continuat pana la 11 din motive pe care le veti citi in continuare.
Armistitiul fusese semnat la ora 5 a.m., toate partile avand sase ore pana la incetarea oricarui foc. Multi comandanti s-au oprit imediat dupa ce au primit mesajul, asta pentru ca nu avea rost sa mai lupte stiind ca pacea se va instaura in scurt timp. Americanii, umpluti de orgoliu si de dorinta de a fi decorati acasa, au continuat lupta pana in ultimul minut. Britanicii nu erau deloc de acord sa opreasca focul, dorind sa-i nimiceasca pe germani pentru a nu putea incepe un nou razboi. Si aveau perfecta dreptate. In acele sase ore, 863 de britanici si membri Commonwealth au murit, cand practic nici nu mai era razboi.
Aminteam de orgoliul americanilor, cu actiuni justificate prin prisma dorintei lor de a fi considerati eroi acasa. Un capitan a luptat pana in ultimul minut, fiind convins ca germanii sunt inca puternici, cu planuri marete de a da peste cap Europa si de ce nu, chiar lumea intreaga. Pentru actiunile sale pline de curaj, omul a devenit presedinte al SUA. Numele sau era Harry S. Truman...
La fel cum Razboiul Civil incepuse si se terminase in curtea lui Wilmer McLean, Primul Razboi Mondial a inceput si s-a incheiat la Mons, pe drumul care ducea catre Charleroi. Acum exista acolo un cimitir, cu un monument inchinat soldatilor care au cazut in timpul celor peste patru ani de batalii sangeroase.

Cati oameni cunosti?

Robin Ian MacDonald Dunbar este un antropolog celebru care a inventat numarul care astazi ii poarta numele. Acest numar este 150 si se refera la numarul maxim de persoane cu care un om este capabil sa aiba relatii sociale stabile. Asta inseamna ca suntem in stare sa stim bine maximum 150 de oameni, mai multi generand serioase probleme in retinerea numelui fiecaruia sau a altor detalii. Numarul Dunbar se aplica de minune in practica: s-a demonstrat ca diviziile cu mai putin de 150 de soldati lupta mult mai bine. De asemenea, companiile care au mai putin sau egal cu 150 de angajati sunt deosebit de productive

Lucky number seven...

George Armitage Miller este un profesor cu o lucrare deosebit de influenta in psihologie, intitulata "Magicul numar sapte, plus sau minus doi". Lucrarea o demonstrat prin studii repetate ca orice om poate reproduce in medie 7 nume sau obiecte dupa ce i se spun 10. Putini retin cu doua mai multe sau mai putin, de unde si completarea. De asemenea, daca repetam de sapte ori materia, o vom sti mult mai bine pentru un examen. Ne cam indoim ca cineva sta sa repete de sapte ori, dar macar aveti acum o informatie pretioasa. In marketing, analistii au vazut ca produsele se vand mult mai bine daca se termina in cifra 7. Spre exemplu, 1.97 lei este mai atractiv decat 1.99 lei (e si normal, ca doar este mai ieftin...)

Sirul lui Fibonacci.

Intotdeauna am stiut ca inca nu stim mai nimic despre natura si minunile ei dar se pare ca toate se intampla pe baza unor modele sau formule pe care unii s-au straduit sa le descopere iar altii s-au chinuit si mai mult sa le ignore.
Un anume Fibonacci mi-a atras atentia acum mult timp, cu sirul sau care reprezinta cresterea organica a materiei vii. Cand auzi despre asa ceva, iti vine sa spui "ia uite, alt nebun se arata si vrea sa revolutioneze stiinta, printr-o simpla insiruire de numere si o denumire pompoasa" insa, daca in multe cazuri exact asa stau lucrurile, cu Fibonacci e cu totul altceva. E ceva plin de mister pe care putini s-au aventurat sa-l studieze asa cum trebuie. Ceva care, prin exemple, pare cat se poate de adevarat.
Pe scurt, sirul lui Fibonacci se obtine cam asa: pornind de la 1, urmatoarele numere apar ca suma celorlalte doua din urma, considerand 0 inaintea lui 1. Sirul apare 1, 0+1=1, 1+1=2, 2+1=3, 3+2=5, 5+3=8, 8+5=13 si tot asa. Reprezentand geometric sirul, alegem doua numere (13 si 8) si formam un dreptunghi. In interiorul acestui dreptunghi, fiecare numar al lui Fibonacci dinaintea lui 13 formeaza latura unui patrat. Daca trasam un fel de diagonala curba pornind de la 1 spre 8 obtinem o spirala care, surpriza, se regaseste in natura si in univers sub diverse forme.
Corpul uman creste dupa numerele misterioase, de asemenea. Grosso modo, considerand unghia de la aratator drept 1, falanga distala este de doua ori mai mare, cea mijlocie de trei ori, cea proximala de 5 ori, metacarpianul de 8 ori. Mana este 1, antebratul 2, iar bratul 3..Cercetatorii pasionati de sirul lui Fibonacci au gasit chiar ca si ADN-ul respecta aceasta regula aparent ciudata.
Pana acum, sirul lui Fibonacci era un lucru ciudat de care mai toata lumea se ferea. Mai nou, acest sir este o adevarata minune care capteaza atentia cercetatorilor si ii face sa inteleaga mult mai usor cum evolueaza natura. Fie vorba intre noi, Kant spunea ca nu exista niciun lucru complicat. Fiecare lucru aparent complicat este constituit din lucruri mai mici, simple. Dar tot Kant a adaugat ca nu exista niciun lucru simplu..Poate descoperind tot felul de teorii misterioase vom ajunge sa stim totul despre lucrurile simple, care formeaza lucrurile complicate, care stau la baza lucrurilor si mai complicate, exact ca o spirala..
Ceea ce se obtine din raportul numerelor este asa numita fractie de aur, al carei rezultat este mereu 1.68. Acest numar a influentat ideosebi picturile din perioada renascentista si se regaseste in dimensiunile corpului uman si peste tot in jurul nostru...

Un termen din ce in ce mai folosit in ziua de azi...

Zi de zi, la diverse persoane tot aud cuvantul acesta, dar ma intreb cati dintre ei ii stiu sensul original... Cuvantul la care ma refer este "paparuda". Astazi este folosit predominant peiorativ, la adresa unor persoane de sex feminin cu anumite moravuri sau vicii de caracter insa acest cuvant nu a avut intotdeauna sensul de care am amintit.
"Paparuda" este denumirea cea mai raspândita a ritului magic de provocarea a ploii, practicat pe timp de seceta. Jocul este practicat în a treia joi dupa Rusalii; poate însa avea loc si în orice zi de vara, dupa o seceta prelungita. Este jucat de fete tinere, mai rar si de baieti, sub 14 ani.
Alaiul e alcatuit dintr-un numar variabil de personaje, dintre care cel putin una-doua trebuie sa fie mascate. Acestea sunt dezbracate si apoi înfasurate în frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz era legata deasupra capului cu cotoarele în sus si acoperea tot corpul ca un con de verdeata. Ramurelele erau împestritate cu panglici rosii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de la o casa la alta, si în curte, însotitoarele cânta un cântec ritual, batând din palme, iar paparuda joaca un dans saltaret.
Paparuda invoca onomatopeic ploaia prin dans, prin batai din palme, prin plesnetul degetelor, prin rapaitul tobelor improvizate din tigai, dar mai ales prin ritmul si continutul textului magic:

„Paparuda-ruda, / vino de ne uda / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubarul –barul / peste tot poporul. / Da-ne Doamne, cheile / sa descuiem cerurile / sa porneasca ploile, / sa curga siroaiele / sa umple pâraiele. / Hai, ploita, hai! / uda pamânturile / sa creasca grânele / mari cât porumbele. / Hai, ploita, hai!”

În timpul jocului sau dupa terminarea lui este obligatorie udarea cu apa a paparudei, ori a întregului alai. Pentru dansul lor sunt rasplatiti prin daruri rituale ce semnifica abundenta si belsugul: oua, malai, grâu, cas, lapte, colaci, fructe, bani, etc., uneori si haine vechi ceea ce leaga obiceiul de cultul mortilor.
Dupa ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg la o apa curgatoare, aprind paie pe apa, apoi îsi arunca pe apa si vesmintele din frunze.
Tot acest ritual ma face sa ma intreb cum de a decazut intr-un asa hal acest cuvant, si cum de s-a ajuns la sensul peiorativ pe care il are in ziua de azi...

Secrete in adevaratul sens al cuvantului: episodul 5

Axel Erlandson (1884 – 1964) a fost un fermier american de origine suedeza, cu o viata misterioasa petrecuta indeosebi in compania copacilor. Erlandson se pare ca descoperise o metoda prin care orice tulpina putea creste dupa dorinta sa, generand figuri geometrice de o complexitate incredibila. In 1947, dupa ce si-a format o multime de exemplare fascinante, Axel deschidea The Tree Circus, un parc ce putea fi vizitat de curiosi din toata lumea. Chiar daca toti incercau sa-l descoasa si sa-i afle secretul, Axel nu scotea niciun cuvant si a luat metoda cu el in mormant, in 1964. Parcul a mai functionat pana in 1985, fiind apoi cumparat de catre milionarul Michael Bonfante, care a transplantat toti copacii pe proprietatea sa din California

Secrete in adevaratul sens al cuvantului: episodul 4

I s-a spus The Leather Man gratie vesmintelor sale facute numai din piele prinsa cu capse si cusaturi, din cap si pana in picioare. Se pare ca omul s-a nascut prin 1839, cu un apetit pentru calatoriile bizare. Facea ture de aproximativ 500 de kilometri intre Connecticut si Hudson, ajungand sa fie cunoscut pentru precizia sa care l-ar fi facut invidios pana si pe Kant. Omul era, din 34 in 34 de zile, in cele doua locuri... Daca cineva il intreba ceva, raspundea voios intr-o franceza impecabila. Daca un curios voia sa stie unele aspecte din trecutul omului de piele, acesta se schimba la fata si devenea mut. A fost gasit mort in 1889, in Saw Mill Woods, NY. In geanta sa se gaseau unelte pentru prelucrarea pielii si o carte de rugaciuni in franceza... Oare ce secret pastra acest om? De ce ii era groaza de trecut? De ce se proteja atat de bine, imbracandu-se numai in piele? Nimeni nu va sti vreodata.

Secrete in adevaratul sens al cuvantului : episodul 3

Johann Bessler s-a nascut in 1680 in Zittau, Germania. Fiind fascinat de mecanica si de legile fizicii despre conservarea energiei, Bessler a lucrat din greu la un mecanism care a fost, este si probabil va fi imposibil: perpetuum mobile. Pana in 1717, Johann a inventat un astfel de ansamblu care mergea de la sine, uluind mii de persoane. Nu se stia ce sursa de energie foloseste sau cum sunt plasate componentele in detaliu. Unele teste riguroase au aprobat inventia si au constat ca ea a functionat timp de 54 de zile fara sa consume nimic. Cum patentele si copyright-urile nu prea erau puse la punct atunci, cativa curiosi nu ii voiau chiar binele inventatorului, care incepea sa fie din ce in ce mai hartuit. Intr-un acces de furie, Bessler a stricat mecanismul si a rupt planurile... A parasit lumea fara sa lase in urma un adevarat perpetuum mobile

Secrete in adevaratul sens al cuvantului: episodul 2

Pe 8 septembrie 1863, pe plaja din Sandy Cove (Canada), doi pescari erau cutremurati de gasirea unui tanar cu picioarele amputate. Persoana cam de 20 de ani avea langa o bucata de paine si un bidon cu apa. Nu putea sa scoata decat cateva cuvinte si cel mai des folosit era "Jerome". Pescarii au crezut ca asa il cheama si chiar asa l-au botezat. Ei bine, acest Jerome parca iesise din pamant sau din pantecul unei balene, fara sa spuna cuiva mai mult de trei cuvinte. Devenea anxios cand ceilalti vorbeau in jurul sau, crezand ca pastreaza vreun secret important si valoros. Ii ofereau chiar bani dar Jerome tacea mut. Pe 19 aprilie 1912, omul murea fara sa lase nimic in urma lui... In Sandy Cove s-a dezvoltat o intreaga traditie care il inglobeaza pe acest Jerome: lumea vorbeste mereu despre el, canta povestea lui si isi boteaza frecvent copii asa, Jerome...

Secrete in adevaratul sens al cuvantului: episodul 1

Italianul Antonio Stradivari s-a nascut in 1644 in Cremona, un mic orasel care avea sa fie animat de cele mai frumoase sunete de vioara. Prin 1680, nazdravanul copil de altadata era un adult care incerca sa-si castige existenta repetand la o alta scara un experiment de demult. In Piazza San Domenico, intr-un atelier mic, Antonio incepe sa construiasca instrumente muzicale, de la viori si pana la harpe. 1100 in total, dintre care 650 sunt inca functionale prin toata lumea. Exista aproximativ 500 de viori uimitoare, deosebit de valoroase, cea mai scumpa fiind cumparata pentru 3.5 milioane de dolari. Nimeni nu stie secretul lui Stradivari. Nu se stie exact ce lipici s-a utilizat, cum a fost tratat lemnul sau s-au acordat viorile. Cert este ca ele scot o muzica divina si acest secret luat in mormant de catre maestru nu face altceva decat sa infrumuseteze lumea in care traim...

Distrugere psihologica!

Traim intr-o lume in care oamenii se tem prea mult de orice. Isi construiesc zei si personaje pentru ca se simt atat de singuri si neajutorati. Mos Craciun, la tine ma refer. Vad simboluri in imagini si imagini in simboluri, cauta sa se fereasca de anumite lucruri si observa semne in orice. Isi conduc vietile dupa semne, superstitii si simboluri.

Cei superstitiosi spun ca fug de numarul 13, altii sustin ca le poarta noroc. Iuda a fost al treisprezecelea la masa in Cina Cea de Taina si stim prea bine ce a facut. De aici nebunia. Daca o lumanare se stinge, e sigur un spirit rau prin apropiere. Daca te mananca palma dreapta, o sa iei bani. Daca te mananca stanga, o sa dai bani. Daca te mananca ambele, e timpul sa-ti spui “ce-am luat pe mere am dat pe pere”. Uita-te bine in palma dreapta cand te mananca si numara X-urile de acolo. Atatia copii vei avea. Sa nu te miri daca te trezesti cu 16 plozi in ograda.

Cand vezi o pisica neagra prin fata ta, fa trei pasi inapoi. Daca esti mai creol din nascare si un motan te vede, cu siguranta nu va face trei pasi inapoi. Vezi, semn ca e timpul s-o lasam mai moale cu superstitiile. Cand vezi o bufnita pe un stalp, va muri cineva. Am vazut odata o bufnita buclucasa si m-am speriat. A doua zi dimineata murise cineva. Am gasit bufnita cu picioarele in sus. Imaginati-va in loc de bufnita trei pescarusi care va survoleaza spatiu situat deasupra capului. Se spune ca va muri cineva, iar.

Mergi linistit pe strada si vezi o moneda. Daca e cu pajura deasupra, las-o acolo ca aduce ghinion. Ridic-o numai daca vezi capul. Iti voi da un sfat: ridic-o oricum ar fi, chiar si daca vei fi putin ghinionist. E criza. Simti ca te fugareste un spirit rau? Intra repede intr-un cerc si vei fi protejat. Pentru Arhimede n-a functionat deloc treaba asta, fiind omorat si in cercuri, la Siracuza…

Si-am ajuns unde voiam. La fluturi. Daca un fluture alb iti intra in casa si zboara deasupra ta, vei muri. De aici nebunia…

Stateam cuminte pe o canapea cam jerpelita si ma uitam spre tavan. De mult tot zic sa schimb afurisitele alea de becuri clasice, sa fiu si eu un pic mai eco. Se si prajesc multe insecte zburatoare pe ele, care cred ca vin sa ia lumina, cum facem noi de Paste. N-am cum sa le impiedic si pace. Odata ma uitam la paianjenul din colt, cat de meserias le face felul celor care scapa de fierbinteala becului. Am “oamenii” mei care lucreaza pentru mine, imi mai zic mandru cateodata. Utopii. Suna la usa sefa de scara si-mi povesteste cum i-a intrat ei frigul in oase. Marfa. Imi imaginam pe loc vantul zicandu-si “hmmm, ce oase frumoase, ia hai sa intru eu in ele”. Acolo s-a intalnit cu osteoporoza, au facut casa buna si si-au pus in cap amandoi sa rapuna baba. Nu-mi pasa. Cert e ca femeia vorbea, imi tinea usa intredeschisa si atunci a intrat nemernicul. Era alb, prafuit si innaripat. Un fluture.

Ma duc pe canapea si citesc inceputul articolului pe care inca nu l-am terminat. Interesant. Dar eu nu cred in superstitii. Scurt pe doi. Ajung pe la mijloc si dau de partea cu fluturele. Sunt lucrat psihologic, mai ceva decat cu o flacara violet. Nu spun violeta, pentru ca e invariabil. Am transpirat tot. Stiu ca undeva, in casa mea, e un fluture alb dornic sa-mi zboare deasupra scafarliei. Nu ma voi mai misca de acolo, de teama sa nu-mi cada un drob de sare in cap. Ba hai sa ma misc, ca in trup sanatos sta si o minte sanatoasa. Caut un atlas cu fluturi, gasesc unul care-i seamana leit individului si ma duc sa i-l arat “omului” meu. L-a memorat bine si-l va termina in cateva secunde, pana sa apuce sa zboare sprinten la jumatate de metru departare de vertexul meu. N-am pus geana pe geana si spre dimineata, am atipit cateva ore. Cand ma trezesc, “omul” meu de nadejde din coltul din dreapta, sus, era terminat. Trecuse fluturele deasupra lui…

Simteam deja streangul pus in jurul gatului. Se tot strangea. O sa dispar ca un nimeni, nici macar ca un om obisnuit, nu mai zic erou. Ma va omori un fluture. Cat sa mai stau treaz, fugind de el? Ma cufund in aceeasi canapea jerpelita, devenind totuna cu ea. Becurile aprinse se vad vag prin grilajul genelor. De nicaieri, un fluture vine calm, cerceteaza atent toata camera, face trei ocoluri deasupra mea si apoi se aseaza pe un bec, intinzandu-si aripile. A facut ce trebuia sa faca, pentru ce venise.

Am de atunci asa o senzatie ciudata, ca de om viu viitor mort. N-am crapat inca, dar m-a lucrat frumos psihologic. Fluturele. Ce inseamna sa te lasi prea mult influentat de toate semnele, simbolurile si zborurile unor innaripate aparent inofensive...Oare daca nu citeam undeva ca daca un fluture alb zboara deasupra ta vei muri, mai venea fluturele la mine? Sunt prea multe prostii pe care omul le face singur. Semne, superstitii si simboluri.

Nu va mai iesi din casa: Ianis

Te plictisesti? Uite ceva interesant de exersat, pe gratis!

Creierul inca ne fascineaza, fie ca suntem oameni de stiinta sau simpli trecatori prin viata. De multe ori, il putem pacali printr-o serie de experimente care ne amuza si ne fascineaza in egala masura...
Ceea ce vedeti in poza reprezinta asa numitul efect Pinocchio, botezat asa evident de la implicarea nasului in experiment. Tot ce trebuie sa faceti este sa pozitionati doua scaune unul in spatele celuilalt. Subiectul va fi legat bine la ochi si va sta pe scaunul din spate. In fata se pozitioneaza altcineva, stand confortabil. Persoana legata la ochi va duce mana stanga pe nasul persoanei din fata si mana dreapta pe propriul nas. Apoi, timp de un minut, va pipai cu blandete ambele nasuri. Ceea ce se va intampla va fi destul de interesant: subiectul va avea impresia ca are un nas din ce in ce mai mare!

La universitatea Oxford a fost tinut un experiment ce implica perceptia durerii de catre un subiect aflat intr-o situatie deosebita. S-a demonstrat ca vizualizarea unei rani la un deget printr-un binoclu intors (care arata o imagine mai mica) a diminuat drastic durerea generata de acea rana. Durerea este modulata prin intermediul analizorului vizual, tocmai de aceea este de preferat sa nu ne uitam la rana atunci cand ne accidentam...

Amintiri false. Daca iti arat acum o poza photoshop-uita (a se citi editata...) cu tine copil fiind intr-un balon cu aer cald, vei spune ca e adevarata sau falsa? Creierul renunta la detalii cand produce amintiri si tinde sa umple unele spatii cu fabulatii proprii. Alte persoane pot introduce amintiri false si nu neaparat prin hipnoza. Daca ai fost la Disneyland si peste ani cineva iti arata o poza cu tine si cu o mascota Bugs Bunny, vei spune ca iti amintesti perfect scena. In realitate, Bugs Bunny nu are ce cauta acolo, el nu este un caracter Disney. Ai grija ce recunosti ca ai facut candva…

Efectul Ganzfeld. Creierul este bombardat continuu cu o cantitate uriasa de informatie, venita pe calea organelor receptoare (simturi). Efectul Ganzfeld poate ajunge la rezultate asemanatoare consumului de substante halucinante (LSD, spre exemplu). Experimentul consta in izolarea corpului intr-o camera linistita, introducerea in urechi a unor casti cuplate la un radio setat la o frecventa neutra, emitand asa numitul sunet alb si atasarea pe ochi a cate o jumatate de minge de ping pong, utilizand banda adeziva. Deasupra jumatatilor de minge se plaseaza o lumina rosie. In scurt timp, creierul se obisnuieste cu lumina si zgomotul, incepand adevaratul spectacol Ganzfeld, generat de diminuarea drastica a stimulilor care mai ajung la el. Se pare ca asa se obtin halucinatii si stari euforice…(intre noi fiind vorba, cui ii mai trebuie Spice Shop-uri cand poti ajunge la aceeasi stare pe gratis?)

Ridica piciorul drept deasupra podelei si apoi roteste-l in sensul acelor de ceasornic. Apoi, deseneaza cifra 6 in aer. Piciorul tau va incepe brusc sa se roteasca invers!
Dupa cum bine se stie, de partea dreapta a corpului se ocupa emisfera stanga, raspunzatoare de ritm si coordonarea miscarilor. Emisfera stanga nu poate procesa doua miscari opuse in acelasi timp, tinzand sa le combine intr-un singur fel de mancare.

7 inventii criminale, ultimul episod.

Ultima, dar si cea mai periculoasa inventie este, desigur, bomba atomica. Arma nucleara se pare ca va fi, in conceptia multora, cea care va distruge viata pe Terra asa cum o stim noi. Deocamdata nu putem decat sa ne dam cu parerea insa cert este ca aceasta arma nu trebuie folosita niciodata cu toate ca folosirea ei in al doilea razboi mondial a starnit multe controverse. La realizarea ei a ajutat si genialul Einstein care exclama dupa ce a vazut de ce e capabila: "Doamne, ce am facut?" . Era si normal sa exclame acest lucru dat fiind faptul ca cele 2 bombe atomice folosite la Hiroshima si Nagasaki au facut circa 200.000 de victime si pagube consistente de-a lungul a multi ani. Pentru a va face o idee despre ce au simtit japonezii dupa aruncarea bombelor ar trebui sa stiti cum functioneaza detonarea unei bombe atomice: consecinţele imediate, directe ale unei explozii nucleare sunt: şoc mecanic, dizlocări mari de teren şi crater; şoc de căldură imens şi incendii; radioactivitate mortală în zona centrală; otrăvire şi contaminare radioactivă a mediului, pe mari suprafeţe şi de lungă durată. Într-o bombă atomică, o bucăţică de uraniu de mărimea unui cubuleţ de zahăr are aceeaşi putere de distrugere ca şi un bloc de exploziv convenţional de mărimea unei case.
Primul eveniment a avut loc în dimineaţa zilei de 6 august 1945, când Statele Unite ale Americii au aruncat un dispozitiv tip pistol, cu uraniu, cu codul "Little Boy" (Băieţelul), asupra oraşului Hiroshima. Al doilea eveniment a avut loc după trei zile, la 9 august 1945, când un dispozitiv tip implozie, cu plutoniu, cu codul "Fat Man" (Grasul), a fost aruncat asupra oraşului Nagasaki. Norul, sau "ciuperca" acestei bombe s-a înălţat mai mult de 18 kilometri deasupra hipocentrului exploziei.
In prezent Singurele ţări recunoscute oficial ca puteri nucleare sunt Statele Unite ale Americii, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India şi Pakistan. Rusia a moştenit armele de la Uniunea Sovietică.
Este posibil ca şi alte ţări să deţină arme nucleare, dar ori nu au recunoscut aceasta în public, ori posesia lor nu este confirmată. Spre exemplu, Israelul are sisteme de aeropurtare moderne şi pare să aibă şi un program nuclear extensiv; Coreea de Nord a declarat că are capabilităţi nucleare (deşi a făcut câteva declaraţii schimbătoare în legătură cu părăsirea programului său de armament nuclear, de multe ori in funcţie de clima politică din acel moment), dar nu a realizat un test confirmat; de accea statutul armelor sale rămăn neclar. De asemenea şi Iranul este acuzat la momentul de faţă de către un număr de guverne că ar vrea să dezvolte capabilităţi nucleare; gurvenul iranian spune însă că activităţile sale nucleare, cum ar fi imbogăţirea uraniului, urmăresc numai scopuri paşnice.

Traditii si superstitii romanesti din Joia si Vinerea Mare.

Mai sunt doar cateva zile pana la sarbatoarea Pastelui. O asteptam cu totii ca pe un moment de respiro in care ne oprim pentru o secunda din alergatura noastra, ca pe un moment mult ravnit in care ne permitem tihna si pacea, ca pe un moment sublim in care sarbatorim Invierea Domnului alaturi de familie si de toti cei dragi. Ca de fiecare data, sarbatoarea Pastelui nu vine doar cu bucurie, liniste si lumina, ci si cu traditii, obiceiuri si superstitii stravechi care sporesc frumusetea si autenticitatea acestei sarbatori. Trebuie sa le stim. Trebuie sa ni le amintim. Trebuie sa ni le reamintim daca le-am pierdut undeva intr-o uitare prafuita in goana noastra dupa obiceiuri si sarbatori mai cosmopolite. Iata cateva dintre cele mai cunoscute superstitii de pe meleagurile autohtone legate de Saptamana Patimilor, de o deosebita semnificatie in spiritualitatea romaneasca:

Saptamana in curs, cunoscuta si sub numele de Saptamana Patimilor, Saptamana Mare sau Saptamana Neagra -in partea de nord a tarii, simbolizeaza patimile carora este supus Iisus incepand cu tradarea lui Iuda si incheindu-se cu rastignirea, moartea si Invierea din morti. Joia Mare, momentul Cinei de Taina, al Tradarii lui Iuda, al rugaciunii din gradina Ghetsimani si Vinerea Mare, momentul rastignirii pe cruce a lui Iisus, prezinta insa o semnificatie aparte, o serie de obiceiuri si superstitii luand nastere in jurul lor.

Se spune astfel ca in Joia Mare iti este interzis sa dormi in timpul zilei daca nu vrei sa fii lenes pe parcursul intregului an. In anumite sate romanesti, se crede ca femeile care atipesc in miez de zi sunt aspru pedepsite de Joimarita, fiinta hada prezentata in folclorul romanesc ca un justitiar al trandaviei, umbland prin sate in Joia Mare, supraveghind tinerele neveste si fete tinere si cerandu-le socoteala pentru treburile pe care le-au facut (sau nu le-au facut!) in timpul iernii. In anumite zone s-a pastrat un ritual aparte conform caruia o femeie maritata si deosebit de harnica se imbraca in Joimarita si controleaza gospodariile si podurile locuintelor in cautarea caltilor. Aceasta fiinta punitiva, Joimarita, are dreptul de a da peste unghii tinerelor care au preferat sa leneveasca in loc sa munceasca. Tot in aceasta zi se finalizeaza treburile gospodaresti.

Se crede de asemenea ca alimentele care sunt sfintite in aceasta zi in biserici si date din suflet de pomana sunt bine primite de Dumnezeu. Se crede ca mortii se intorc in casele in care au trait si raman acolo pana in sambata care precede sarbatoarea Rusaliilor. Cei in viata aprind lumanari in biserici si pe mormintele acestora, rugandu-se pentru mantuirea sufletelor lor. In zona Maramuresului unde de Paste este racoare, satenii aprind focuri in curti pentru a intampina musafirii veniti de pe lumea cealalta cu caldura, iar nu cu frig. In alte zone, se amplaseaza scaune in curti pentru ca sufletele mortilor sa se odihneasca si sa se acomodeze din nou cu lumea aceasta.

Rufele nu se spala in Joia Mare daca nu vrei ca in loc de pomana sa imparti laturi de rufe celor morti. In Muntenia, in Joia Mare, in timpul Deniei celor 12 Evanghelii, baietii si fetele tinere aduc o sfoara si dupa fiecare evanghelie citita leaga un nod, punandu-si o dorinta si rugandu-se cu ardoare pentru implinirea ei. Aceasta sfoara se ia acasa si se pune in noaptea de joi spre vineri sub perna pentru a-l visa pe cel ursit. De asemenea, in momentul in care dorinta respectiva s-a indeplinit, se spune ca este bine sa dezlegi nodul legat spre indeplinirea nazuintei respective.

In Joia Mare, Urzica “se marita”, adica infloreste, devine rea la gust si nu mai este buna de consumat. Tot cultura populara ne invata ca ouale vopsite astazi, in Joia Mare, si ciocnite abia in ziua de Paste, au proprietati miraculoase. Protejeaza de rele, ghinion si de dureri, iar daca ouale obisnuite sunt perisabile, acestea in schimb nu se strica tot anul. De asemenea, crestinii sunt sfatuiti sa se spovedeasca si sa se impartaseasca cu precadere in Joia Mare caci Dumnezeu pleaca mai mult urechea la pacatele si suferintele oamenilor.

In ceea ce priveste Vinerea Mare, in semn de cinste pentru Iisus care a patimit enorm in aceasta zi, se spune ca este bine sa tii post negru, sa nu mananci si sa nu bei nimic, sa nu te veselesti daca doresti ca necazurile, durerile de cap si bolile sa stea departe de tine. Mai exista si credinta ca postul negru tinut in Vinerea Mare este o modalitate de a atrage bunavointa celui de sus: vei stii cu trei zile inainte cand o sa mori. Nu este bine sa pui nimic in pamant caci nu se va prinde sau se va usca, nu este bine sa framanti paine, sa cosi sau sa torci caci, in credinta populara, cel care nu va asculta de aceste indemnuri va avea vederea slabita sau, si mai rau, ii poate fi luata lumina ochilor.

De asemenea, cu scopul de a-ti purifica si revigora organismul este bine sa te scalzi de trei ori in apa rece in Vinerea Mare pentru a avea parte de sanatate pe parcursul intregului an. Ploaia din aceasta zi prefigureaza un an fertil, plin de roade, iar lipsa ei -un an cu seceta si roade putine. Tot in Vinerea Mare, fetele necasatorite smulg din pamant planta numita Omag, o planta folosita in traditia populara si o folosesc in descantece de dragoste, pentru ca cel ursit sa apara cat mai repede in calea lor si sa le ia de neveste, ducandu-le departe de casele parintesti.